cover-fundraising

Fă o donație pentru ACCEPT!

Avem nevoie de sprijinul vostru! Pentru a realiza tot ce ne propunem în 2017 sunt necesari cel puțin 15.000 de euro din donații individuale. Donațiile individuale pot fi realizate prin PayPal sau direct în contul Asociației ACCEPT la Banca ING Bank (Bank SWIFT Code INGBROBU):

  •  lei (ROL): RO19INGB0001000129678915;
  •  dolari americani (USD): RO65INGB0001000129674013;
  •  euro (EUR): RO11INGB0001000129670717.

Cei care plătesc taxe în Statele Unite ale Americii pot dona prin intermediul CAF America, pentru a putea deduce suma donată din venitul impozabil (ACCEPT este deja evaluata de CAF America).

Donează pentru ACCEPT până la 15 ianuarie 2017 și contribuția ta se va tripla! De exemplu, donezi 10 lei, iar ACCEPT primește alți 20 lei, prin generozitatea altor donatori, care doresc să rămână anonimi.

Mulțumim pentru sprijin. Trimiteți acest mesaj tuturor persoanelor interesate de promovarea drepturilor persoanelor LGBT în România.


 

ACCEPT în 2016

Începutul anului ne-a pus în fața celei de-a patra încercări de redefinire a familiei în Constituția României, prin limitarea definiției ei la cuplul heterosexual căsătorit cu copii. Nu ați rămas indiferenți, ba din contră, ati rămas alături de comunitatea LGBT, atât în fața Curții Constituționale, cât și în fața Parlamentului României, întrucât peste 70 de organizații ale societății civile au semnat, alături de Asociația ACCEPT, opinii juridice adresate CCR și Parlamentului. Clasa politică a decis să decupleze un potențial referendum privind redefinirea familiei de alegerile parlamentare, întrucât politizarea dezbaterii în campania electorală ar fi dus la stigmatizarea persoanelor LGBT, la încurajarea unui discurs populist și instigator la ură și ar fi transformat persoanele LGBT în țapul ispășitor pentru problemele tuturor românilor.

În primăvara lui 2016 am relevat pentru prima dată gradul ridicat de discriminare și hărțuire cu care se confruntă tinerii LGBT în învățământul preuniversitar din România. Conform studiului Un liceu sigur pentru toți: Percepții și atitudini față de persoanele LGBT în mediul educațional românesc, 7 din 10 elevi LGBT ce au răspuns chestionarului consideră că tinerii din comunitate nu sunt în siguranță la școală, mai ales din punct de vedere emoțional, în timp ce 6 din 10 au fost martorii sau victimele unei agresiuni. Situația a fost agravata de colectarea ilegală de semnături în licee, organizata de Coaliția pentru familie, astfel elevii fiind presați de anumite cadre didactice să susțină un demers politic. ACCEPT a furnizat aceste informații autorităților din educație, alături de recomandări concrete, precum formarea cadrelor didactice în domeniul egalității și nediscriminării, și predarea în liceu a unor lecții despre diversitate.

Luna aprilie ne-a adus cea mai importantă victorie juridică a anului pentru drepturile persoanelor LGBT, dar și pentru toate victimele infracțiunilor motivate de ură în România. La 10 ani după violențele de la Gay Fest 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amendat România pentru ineficiența organelor de cercetare penală în investigarea unui atac homofob împotriva a șase tineri români și străini, bătuți de extremiști în metroul bucureștean. CEDO a hotărât că România a încălcat dreptul petenților de a nu fi supuși la tratamente degradante, cât și dreptul acestora de a nu fi discriminați de autorități, indiferent de orientare sexuală și identitate de gen. CEDO consideră că autoritățile române nu au cercetat rolul motivației din spatele agresiunii – ura față de persoanele LGBT; organele de cercetare penală trebuie să arate mai multă rigoare în investigația incidentului și mobilului infracțiunii. În caz contrar, statul devine complice atacatorilor, acceptând tacit violența împotriva persoanelor LGBT. În urma acestei hotărâri CEDO, România trebuie să propună un plan de măsuri pentru îmbunătățirea pregătirii polițiștilor, a procurorilor, dar și serviciile de consiliere psihologică și juridică acordată victimelor infracțiunilor motivate de ură. ACCEPT a propus deja Ministerului Afacerilor Externe un plan de măsuri generale.

Bucharest PRIDE, la cea de-a 11 ediție, s-a desfășurat sub sloganul „Vino la PRIDE în familie!” La Marșul Diversității ni s-au alăturat 2500 de persoane, printre care  Violeta Alexandru, Ministru pentru Consultare publică și dialog civic, și Andreea Bălan.

Vara lui 2016 ne-a adus pentru prima dată în fața Curții Constituționale a României, unde i-am reprezentat pe Adrian Coman și Clai Hamilton, prima familie gay care a solicitat statului să fie tratată ca atare. Cei doi așteaptă din 2012 ca România să acorde fără discriminare lui Clai permisiunea să locuiască în țară, în baza exercitării dreptului la liberă circulație pentru Adrian, în calitatea sa de cetățean european. După 3 amânări și doua audieri la CCR, judecătorii constituționali au decis la finele acestui an să consulte Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind interpretarea termenului de „soți” din legislația europeană privind libera circulație. Întrebarea adresată CJUE este o premieră istorică pentru CCR și sistemul constituțional din România: pentru prima dată, judecătorii constituționali consultă magistrații europeni în privința interpretării drepturilor fundamentale în România. Decizia CJUE va fi prima pe acest subiect si va fi obligatorie in toate statele membre UE. Aceste demersuri au adus o mare vizibilitate in media a nevoii de protecție prin lege a familiilor LGBT.

În tot acest răstimp, Asociația ACCEPT a continuat să ofere consiliere juridică și psihologică, să asiste victimele discriminării și pe cele ale infracțiunilor motivate de ură. În total, peste 120 de persoane au primit asistență.

 

Provocări în 2017

Anul care urmează va fi unul cel puțin la fel de dificil, cu provocări din ce în ce mai mari. ACCEPT va continua să se opună redefinirii restrictive a familiei în Constituție prin metode tradiționale de advocacy, dar și printr-o campanie care va arăta diversitatea reală a familiilor și problemele concrete cu care se confruntă în România. Mai mult, ne pregătim să reprezentăm familia lui Adrian și Clai la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să monitorizăm reforma politicilor publice în domeniul infracțiunilor motivate de ură, în baza deciziei CEDO, ce creează această obligație pentru statul român. Dorim să co-organizăm cel mai mare PRIDE de până acum.

Cazul Coman va ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Judecătorii europeni vor interpreta termenul „soți” în cadrul exercitării dreptului la liberă circulație al cuplurilor de același sex pe teritoriul Uniunii Europene

Asociația ACCEPT salută decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a consulta Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) asupra interpretării armonioase a legislației comunitare privind dreptul la liberă circulație pentru cetățenii europeni aflați în familii bazate pe cupluri de același sex. Decizia de a consulta judecătorii europeni este una istorică, fiind pentru prima dată când CCR trimite întrebări preliminare la curtea de la Luxembourg. De asemenea, CJUE se va confrunta pentru prima dată cu o întrebare concretă asupra semnificației termenului de „soți” din contextul directivei europene privind dreptul la liberă circulație, pentru a clarifica dacă acesta include și soții de același sex. Prin această decizie, CCR arată faptul că România aparține, totuși, unui spațiu european al valorilor, de care nu se poate despărți și în care nu se poate izola.

„Decizia CCR ne încurajează, întrucât este un pas important pentru interpretarea unitară a dreptului comunitar cu privire la exercitarea dreptului la liberă circulație a cetățenilor UE. CJUE se va pronunța asupra recunoașterii mutuale a statutului de membru de familie pentru cuplurile formate din persoane de același sex, prin interpretarea și clarificarea termenului de „soți”. Acest principiu de bază al dreptului comunitar permite românilor să circule liber în alte state membre ale Uniunii Europene, să locuiască, să muncească sau să învețe acolo; este firesc ca lucrurile să stea la fel şi invers, când cetăţeni europeni se stabilesc în România,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și membră ACCEPT.

„Clai și cu mine ne-am promis atât unul altuia, cat și în fața legii belgiene, să ne iubim și să avem grijă unul de altul pentru restul vieții noastre. Recunoașterea familiei noastre în România nu rănește pe nimeni. Ne ajută însă pe noi să nu devenim străini unul față de altul când trecem frontiera țării mele materne. Ne ajută să ne păstram demnitatea umană și în fața statului român,” a declarat Adrian Coman.

Cazul familiei Coman-Hamilton este susținut de Coaliția anti-discriminare.

Parcursul cazului:

27.10.2016 – Asociația ACCEPT, Adrian Coman și familia sa sunt prezenți în fața judecătorilor constituționali pentru re-audierea cazului, în urma repunerii pe rol a speței la finele lui septembrie 2016. Date fiind elementele de drept comunitar pe care le implică garantarea dreptului la liberă circulație, Asociația ACCEPT solicită Curții Constituționale a României trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în analiza cazului. CCR a decis amânarea deciziei referitoare la transmiterea acestor întrebări pentru finele lui noiembrie. Clarificările solicitate de ACCEPT se referă la modul în care dreptul comunitar și prevederile constituționale din România pot fi interpretare în armonie de judecători, atunci când este pus la îndoială statutul de familie al persoanelor LGBT în momentul exercitării dreptului lor la liberă circulație. Întrebările se referă la modul în care judecătorii europeni definesc noțiunea de soți, în înțelegerea dreptului comunitar și a principiului libertății de circulație pe teritoriul UE, și dacă definiția acestui termen include și soții de același sex. De asemenea, dorim ca CJUE să clarifice dacă, din perspectivului dreptului Uniunii Europene, soții de același sex au drepturi egale în privința dreptului de ședere pe teritoriul României.

20.09.2016 – Deși curtea rămăsese în pronunțare, CCR decide să repună pe rol cazul familiei Coman-Hamilton și amână examinarea constituționalității prevederilor articolului 277 alineatele (2) și (4), care interzic recunoașterea căsătoriei între persoane de același sex încheiate în afara țării atât timp cât nu afectează dreptul la liberă circulație pe teritoriul Uniunii Europene (UE), pentru 27 octombrie. Adrian Coman și Clai Hamilton, alături de Asociația ACCEPT, solicită recunoașterea faptului că cei doi formează o familie care are dreptul să se stabilească în țara noastră. În tot acest timp, viața de familie a lui Adrian și Clai continuă la New York, departe de părinții din România.

20.07.2016 – CCR amână pentru 20 septembrie 2016 pronunțarea în cazul familiei Coman-Hamilton și permite inițiativei de redefinire a familiei în Constituție să își urmeze parcursul în parlament. Curtea urmează să reanalizeze propunerea după ce politicienii vor vota asupra ei.

Decembrie 2015 – Judecătoria Sectorului 5 admite cererea Asociației ACCEPT și familiei Coman-Hamilton și transmite excepția de neconstituționalitate ridicată de petenți către CCR.

Octombrie 2015 – Are loc prima audiere la Judecătoria Sectorului 5 în speța Coman-Hamilton. Asociația ACCEPT formulează cererea prin care solicităm ca CCR să analizeze constituționalitatea articolului 277 alineatele 2 și 4.

Septembrie 2015 – Curtea de Apel lămurește faptul că Judecătoria Sectorului 5 este instanța competentă să judece cazul familiei Coman-Hamilton.

Octombrie 2013 – Asociația ACCEPT și familia Coman-Hamilton dau în judecată statul român, reprezentat prin Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne. Judecătoria Sectorului 5 își declină competența să judece speța și urmează doi ani în care instanțele din România dispută cine este abilitat să judece cazul.

Ianuarie 2013 – Inspectoratul General pentru Imigrări transmite în scris refuzul de a acorda lui Clai Hamilton dreptul de a avea reședința stabilă în România, deși acesta este căsătorit cu un cetățean european, Adrian Coman. Dacă, în loc să fie căsătorit cu un bărbat, Adrian ar fi căsătorit cu o femeie din Statele Unite, aceasta ar fi putut să locuiască în România fără nicio restricție.

Decembrie 2012 – Adrian Coman solicită Inspectoratului General pentru Imigrări emiterea unui permis de rezidență pentru soțul său, Clai Hamilton, în baza dreptului la liberă circulație pentru cetățenii europeni și familiile lor, inclusiv soți care sunt cetățeni ai unui stat care nu e membru al Uniunii Europene.

Septembrie 2012 – Adrian Coman rămâne șomer și dorește să se întoarcă acasă, în România, alături de soț. Începe demersurile pentru a vedea cum poate veni acasă, încearcă să transcrie căsătoria la Consulatul României în Belgia. Este refuzat.

5 noiembrie 2010 – Adrian Coman și Clai Hamilton se căsătoresc în Bruxelles, Belgia, după 8 ani de relație stabilă.

Activist gay amenințat cu moartea după ce datele sale de contact au fost circulate de Coaliția pentru Familie

24.11.2016 – M.F., unul dintre organizatorii Marșului Dumnezeu nu face politică, a făcut  un denunț pentru amenințare, hărțuire și instigare la ură și discriminare, după ce a fost amenințat cu moartea în repetare rânduri de un necunoscut.  Duminică, 20 noiembrie 2016, autorul acestor infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT) a sunat și a transmis mesaje text în care l-a amenințat pe M.F. că va fi omorât și călcat cu mașina dacă nu încetează să organizeze manifestații publice pentru promovarea egalității în drepturi. Plângerea penală a fost depusă cu sprijinul Asociației ACCEPT la Secția 1 de Poliție din capitală.

Marșul, organizat de Asociațiile MozaiQ și TRANSform, a tras un semnal de alarmă asupra pericolului populismului clasei politice în discuția despre redefinirea familie în Constituție. În ultimul an, atât Asociația ACCEPT, cât și organizatorii marșului Dumnezeu nu face politică, au semnalat creșterea numărului de incidente în care persoanele LGBT sunt hărțuite și discriminate din cauza mesajelor homofobe și transfobe circulate de membrii Coaliției pentru Familie, în special în cadrul evenimentelor publice organizate cu sprijinul cultelor religioase, dar și în emisiunile televizate la care participă. Reamintim că împuterniciții Coaliției pentru Familie au colectat semnături în școli și licee, cu încălcarea legii educației, dar și prin rețeaua de preoți ai Bisericii Ortodoxe Române, al căror salariu este cofinanțat de stat din banii tuturor contribuabililor, ai noștri ai tuturor. Tema modificării Constituției a produs o falie la nivelul societății, care începe să aibă efecte concrete asupra siguranței persoanelor LGBT și tuturor românilor care consideră vital respectul față de un stat de drept laic, ce garantează tuturor drepturi fundamentale, egalitate și nediscriminare.

„Am ajuns să mă tem pentru viața mea, pentru siguranța mea. Să fiu amenințat cu moartea în casa mea, în tara mea, din cauza mesajului anti-homosexualitate propagat de organizații creștine și conservatoare. Titus Corlățean mă trimite să plec în Europa dacă nu îmi ajung drepturile din România, suporterii lui mă trimit în Zimbabwe,” a declarat M.F. „Eu vreau să trăiesc în România, să am aceleași drepturi și obligații ca toți concetățenii mei. Tot ce îmi doresc eu este să pot încheia în România un parteneriat civil cu omul care îmi e alături de 7 ani de zile, ca să avem grijă unul de celălalt, și mă trezesc că un grup care vrea să distrugă pacea socială din România mă transformă în cea mai mare amenințare la adresa familiei.”

Numărul de telefon al lui M.F., oferit participanților la marșul LGBT ca număr de contact în caz de urgențe, a circulat pe pagina de Facebook a Coaliției pentru Familie și a lui Mihai Tociu, unul dintre susținătorii acesteia. Tociu, alături de Mihai Rapcea și Adrian Grigoriu, antisemiți cunoscuți, au contra-manifestat sâmbătă, folosind mesaje instigatoare la ură împotriva comunității, încurajând o cultură a hărțuirii sexuale și violului, precum „Convertesc lesbiene.” Ei nu au fost amendați de jandarmi, deși în Oradea două persoane au primit amendă pentru că aveau o foaie A4 pe care era scris cuvântul „toleranță.”

„Demersul Coaliției pentru Familie începe să aibă roadele reale pe care Pro Vita, Asociația Părinți pentru Ora de Religie, Mihai Gheorghiu și Mihai Tociu și le-au dorit de la bun început. Mesajul generalizat de excludere a persoanelor LGBT din societate, scoaterea lor în afara normalității și a protecției legale, ascuns sub masca unor așa-zise valori tradiționale, a fost preluatde autorul infracțiunii. Politicienii au datoria să se gândească de două ori dacă susțin și ei acest mesaj de excludere, prin votul pe care îl vor da în plenul Parlamentului la primăvară. În cazul în care noii parlamentari vor vota în favoarea redefinirii familiei în Constituție, organizarea unui referendum și a campaniei aferente va duce negreșit la o escaladare a violenței față de persoanele LGBT,” a declarat Iustina Ionescu, membră a Asociației ACCEPT și avocată de drepturile omului.

Sursa: http://www.rapcea.ro/2016/11/20/despre-agresivitatea-propagandei-homosexuale-marul-lgbt-dumnezeu-nu-face-politica/

Marșul Dumnezeu nu face politică a fost o manifestare legitimă a libertății de asociere și exprimare a persoanelor LGBT și a aliaților acestora. „Iată că violența de pe facebook se traduce și în viața reală. Observ o radicalizare a discursului public care, iată, are efect și asupra colegului nostru. Vă garantez că nu este un caz izolat, iar clasa politică trebuie să fie responsabilă și să nu lase acest subiect să ducă la violență. Nu așa ne protejăm cetățenii LGBT, ci acordându-le respectul cuvenit”, a declarat Vlad Viski, președintele MozaiQ.

Asociația ACCEPT va monitoriza desfășurarea cercetării penale, mai ales în absența unui mecanism concret de prevenire și monitorizare a infracțiunilor motivate de ură împotriva persoanelor LGBT în Romania. Poliția și organele de cercetare penală trebuie să trateze cu seriozitate investigația și să aducă în fața legii pe toți cei care comit infracțiuni în numele urii. Aceștia nu vizează doar intimidarea unui singur om, ci doresc să creeze teamă și nesiguranță în rândul tuturor persoanelor LGBT. Cel care a realizat apelul telefonic riscă până un an și șase luni de închisoare, dacă organele de cercetare penală aplică corect articolul 77 din Codul Penal, care consideră ura fată de persoane homosexuale o circumstanță agravantă în comiterea oricărei infracțiuni.

____

Transcriptul conversației telefonice din data de 20 noiembrie 2016

MF: (Spuneam să nu mă mai sune)

Infractor: Băi, să nu te mai sun, nenorocitule că te calc cu mașina. Ai belit p***

MF: hmm

Infractor: Aia care o sugi mereu, nenocoritul dracului. Ești în România aici. Du-te bă în alte tări, du-te în Zimbabwe să vezi că la homosexuali le ia capul ăia, bă, în Zimbabwe. Te-ai găsit tu, vrei drepturi, ce drepturi să iei, în gâtu mă-tii, mai multe ca mine – un om normal.

MF: Te rog să nu mă mai suni.

Infractor: Ce să nu te mai sun, bă te caut fi-ar. Aoleu. Te omor, bă! Te omor. Ai belit p***.

Audio (necenzurat):

.

Societatea civilă cere Parlamentului să respecte și să protejeze diversitatea familiei în România

Organizațiile semnatare solicită plenului Senatului României să respingă propunerea legislativă privind redefinirea familiei, întrucât aceasta nu este nici necesară, nici oportună și contravine standardelor de drepturile omului asumate de statul român și garantate cetățenilor prin articolul 26 din Constituția României, ce protejează viața privată și de familie a tuturor. Adevăratul scop al iniţiativei este acela de afirmare şi perpetuare a discriminării în baza orientării sexuale, scop care contravine dreptului la demnitate umană, obligației statului român de non-discriminare şi principiului egalităţii. Posibila suprapunere a referendumului cu alegerile parlamentare urmărește deturnarea procesului electoral, poluarea acestuia cu mesaje homofobe și limitarea posibilității de analiză corectă, de informare și educare a întregii societăți. Mai grav, organizarea unui referendum pe această falsă problemă a redefinirii familiei distrage atenția societății de la dificultățile majore cu care se confruntă familiile din România, precum sărăcia, lipsa accesului la educație și servicii de sănătate, șomajul, violența domestic și absența unor programe adecvate de protecție și asistență socială.
Propunerea de modificare a Constituției, venită din partea unor organizații conservatoare și religioase, cu susținerea explicită a Bisericii Ortodoxe Române și a unor culte din România, departe de a rezolva o criză demografică așa cum se pretinde, vizează stigmatizarea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT) și excluderea lor, pe cât posibil, din societate, prin negarea unor drepturi civile, ce țin de reglementarea relațiilor interpersonale și protecția vieții lor familiale. Inițiativa urmărește substituirea instituțiilor civile ale statului, instituții deschise tuturor cetățenilor, și redefinirea acestora din perspectiva religioasă majoritară. Chiar mai îngrijorător este că aceste organizații vizează modificarea Constituției concomitent cu alegerile parlamentare din 2016, folosind deseori un discurs instigator la ură care are potențialul de a genera o întreagă campanie electorală bazată pe homofobie și nu pe proiecte politice. Acest fapt creează un risc major pentru siguranța persoanelor LGBT atât în spațiul public, cât și în mediul profesional, educațional sau în interacțiunea cu autoritățile publice.
Parlamentarii, în analiza propunerii de modificare a Constituției, trebuie să rețină următoarele puncte:

1. Propunerea de modificare a articolului 48 din Constituție constituie un exercițiu inutil, manipulator și generator de ură la nivelul întregii societăți – modificarea articolului 48 în modul solicitat de inițiatori nu aduce efecte juridice imediate în folosul persoanelor heterosexuale căsătorite sau care intenționează să se căsătorească și nu îmbunătățesc condiția familiei în societate.

2. Modificarea articolului 48 pentru a reflecta protecția cuplurilor căsătorite heterosexuale doar în scop procreativ ignoră diversitatea intrinsecă a familiilor din România și riscă să scoată în afara protecției constituționale cuplurile heterosexuale stabile, dar necăsătorite, cuplurile heterosexuale căsătorite care nu au copii, cuplurile heterosexuale cu copii născuți în afara căsătoriei, familiile monopartentale, familiile extinse în care bunicii sau alte rude apropiate cresc copii, dar și familiile bazate pe cupluri de același sex, care în acest moment nu sunt protejate de nicio prevedere a legislației din România.

3. Încălcarea dreptului la viață privată prin substituirea unei instituții civile cu una religioasă, nu trece testul constituțional de restrângere a drepturilor fundamentale, contravenind prevederilor constituționale și standardelor de drepturile omului asumate de stat.

4. Politicile publice și cele constituționale nu se pot formula în baza unor prejudecăți. Mai mult, percepțiile sociale în privința persoanelor LGBT în România sunt în continuă schimbare, și nu putem formula politici constituționale în baza unor opinii și prejudecăți de moment, mai ales în condițiile în care opinia publică față de persoane LGBT a devenit mai tolerantă și inclusivă în ultimii 20 de ani.

5. O analiză comprehensivă a instituției familiei în societatea românească, a diversității acestor modele existente, a nevoilor reale și a mijloacelor pe care statul le are la îndemână pentru a sprijini diversitatea familiilor nu poate fi realizată contra-cronometru, în context electoral, încurajând discursuri populiste nocive. În contextul dat, se urmărește exclusiv instrumentalizarea homofobiei și deturnarea dezbaterilor electorale legitime în cadrul unui referendum organizat ca mijloc de blamare și excludere a persoanelor homosexuale.
Rolul Parlamentului este acela de a promova un dialog consolidat, responsabil și tolerant în privința minorităților, ceea ce nu se poate realiza în contextul unui vot popular asupra unui subiect în care populația nu are acces la informație suficientă și echilibrată pentru a putea formula o decizie. Reamintim membrilor Parlamentului că referendumul local trebuie anunțat cu minim 20 de zile înainte de organizarea lui. Parlamentul nu trebuie să ignore un minim standard democratic, prin organizarea unui referendum national cu o campanie mai scurtă de informare decât cea reglementată pentru consultarea populației la nivel local.

 

Organizații semnatare (în ordine alfabetică)

1 ActiveWatch
2 Agenția Împreună
3 Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
4 Asociația ACCEPT
5 Asociața Ema
6 Asociatia “Help to Heart (Ajuta Viata)”
7 Asociația ANAIS
8 ASOCIATIA ATELIERE FARA FRONTIERE
9 Asociatia CERC – Centrul European de Resurse Creative
10 Asociatia E-Civis
11 Asociatia E-Romnja
12 Asociatia Filiala Sfantul Stefan Barlad
13 Asociația Front
14 Asociatia Grupul Roman pentru Apararea Drepturilor Omului – GRADO
15 Asociația HUMAN CATALYST
16 Asociația Institutul Prezentului
17 Asociația LGBTeam
18 Asociatia Lindenfeld, programul Campanie Împotriva Homofobiei și Transfobiei
19 Asociatia Maatka PHI
20 Asociatia Mame pentru Mame
21 Asociatia MetruCub – resurse pentru cultură
22 Asociația Mișcarea Civică Miliția spirituală
23 Asociatia Misiune Nobila
24 Asociația Necuvinte
25 Asociatia One World Romania
26 Asociatia Pas Alternativ
27 Asociatia Pentru Dialog Intercultural
28 Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen- A.L.E.G.
29 Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc
30 Asociația Plural
31 Asociatia Sens Pozitiv
32 Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta
33 Asociația SPICC (Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare)
34 Asociatia Umanista Romana
35 ASOCIATIA VIITORUL TINERILOR
36 ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România
37 ATU – asociatia pentru tranzitie urbana
38 CARUSEL
39 Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO)
40 Centrul de Resurse Juridice
41 Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
42 Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
43 Centrul de Studii Internationale
44 Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului
45 Centrul Euroregional pentru Inițiatie Publice (ECPI)
46 Centrul FILIA
47 Centrul pentru Inovare Publică
48 Centrul pentru Jurnalism Independent
49 Centrul pentru Studiul Democratiei
50 Consiliul Tineretului din Romania
51 Federatia ONG Muntenia
52 Fundatia Centrul de Mediere si Securitate Comunitara
53 Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate
54 Fundatia Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate
55 FUNDATIA COMPARTIR
56 Fundația Gabriela Tudor
57 Fundatia Little Johns
58 Fundatia PARADA
59 Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
60 FUNDATIA PROIECTUL DE EDUCATIE CIVICA SI DEZVOLTARE ACADEMICA
61 Funky Citizens
62 Giuvlipen The Roma Feminist Theatre
63 Institutul pentru Politici Publice
64 Make a Point
65 MCA ROMANIA – CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA SI COMBATEREA ANTISEMITISMULUI DIN ROMANIA
66 Median Research Centre
67 MozaiQ
68 Pieces of Heaven
69 PSI România, programul Eu Sunt! Tu?
70 Romanian Harm Reduction Network
71 Romanian Women Lobby
72 SEXUL vs BARZA
73 Societatea Academică din România
74 Societatea de Analize Feministe AnA
75 Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS)
76 Societatea Independenta Romana a Drepturilor Omului – SIRDO
77 Tineri pentru Tineri
78 TRANSform

CCR analizează posibilitatea de a solicita clarificări de la Curtea de Justiție a UE privind drepturile familiilor cuplurilor de același sex

Date fiind elementele de drept comunitar pe care le implică garantarea dreptului la liberă circulație, asociația ACCEPT a solicitat Curții Constituționale a României trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în analiza cazului Coman-Hamilton. CCR a decis amânarea deciziei referitoare la transmiterea acestor întrebări. Salutăm decizia CCR de a utiliza acest răgaz pentru analizarea în profunzime a excepției de neconstituțonalitate a prevederilor din Codul Civil care interzic recunoașterea căsătoriilor și parteneriatelor civile încheiate în afara țării, atât în lumina principiilor interne de drept, cât și din perspectiva dreptului comunitar. Clarificările solicitate de ACCEPT se referă la modul în care dreptul comunitar și prevederile constituționale din România pot fi interpretare în armonie de judecători, atunci când este pus la îndoială statutul de familie al persoanelor LGBT în momentul exercitării dreptului lor la liberă circulație

„Trimiterea de întrebări preliminare la CJUE este un mecanism fundamental de cooperare între CJUE şi instanţele naţionale care garantează interpetarea si aplicarea uniformă a normelor de drept comunitar. Astfel, se contribuie la crearea unui spaţiu comun al drepturilor fundamentale pentru toţi cetăţenii UE,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care reprezintă familia Coman-Hamilton și Asociația ACCEPT.

Întrebările ridicate de Asociația ACCEPT se referă la modul în care judecătorii europeni definesc noțiunea de soți, în înțelegerea dreptului comunitar și a principiului libertății de circulație pe teritoriul UE, și dacă definiția acestui termen include și soții de același sex. De asemenea, dorim ca CJUE să clarifice dacă, din perspectivului dreptului Uniunii Europene, soții de același sex au drepturi egale în privința dreptului de ședere pe teritoriul României.

„Într-unul din cele mai grele momente ale vieții mele, când am devenit șomer, la Bruxelles, m-am uitat cu speranță către România. În 2012 autorităţile române mi-au spus că soțul meu, Clai, nu poate beneficia de reședință în România, ca membru de familie, având în vedere prevederile codului civil. Foarte multe sunt trecătoare în viaţă: serviciul, locuința, toate chestiunile materiale. Ce ne rămâne sunt relațiile umane pe care le stabilim. În țara mea, România, singura noastră speranță este ca justiția să găsească soluția prin care, în momentul în care trecem graniţa română, nu devenim străini unul pentru celălat,” a declarat Adrian Coman.

cover predecizie 22

Adrian Coman, de la dezincriminarea orientării sexuale la recunoașterea familiilor bazate pe cupluri de același sex

Astăzi se împlinesc 15 ani de la votul final din Senatul României asupra abrogării articolului 200 din Codul Penal, care incrimina relațiile între persoane de același sex. Dezincriminarea s-a produs prin Ordonanța de Guvern nr. 89 din 22 iunie 2001, sub guvernul Năstase.

Atunci, Adrian Coman, Directorul ACCEPT, se lupta pentru dreptul tuturor persoanelor din comunitatea LGBT de a nu fi trimise la închisoare cu pedepse între 1 și 5 ani pentru simpla lor orientare sexuală. Acum, Adrian Coman așteaptă decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind recunoașterea juridică a familiei sale, decizie care trebuie luată pe 20 septembrie. Cazul lui a fost audiat de CCR pe 20 iulie 2016, în aceeași zi în care aceasta a dat un aviz pozitiv inițiativei Coaliției pentru familiei, care dorește să scoată în afara protecției Constituției toate familie care nu se bazează pe căsătoria heterosexuală cu scop procreativ.

Ce a făcut ACCEPT pentru dezincriminarea homosexualității și pentru construirea unei identități publice gay? Adrian Coman, primul său director, face o retrospectivă a acelor ani și amintește că dispariţia legislaţiei antigay nu s-a produs „de la sine”:

„Practic, pentru că exista o referința explicită la propaganda și asocierea cu privire la relații între persoane de același sex, însăși activitatea Asociației ACCEPT era ilegală conform acelui text de lege. Să ne amintim că astfel de legi împotriva propagandei gay au fost adoptate, cu nu mult timp în urmă, în ţări ca Uganda, Nigeria și Rusia. Iată că România a avut o asemenea prevedere până la sfârșitul anilor 90.

Ce însemnă totuși acest articol 200? Un senator PNȚCD, îmi amintesc, spunea în jurul anilor ‘97-’98, că articolul 200 trebuie menținut ca un text de gardă, practic recunoscând că statul voia să mențină o cultură a fricii şi discriminării prin lege. Un exemplu al consecințelor acestei legislații era persecuția din partea poliției, chiar dacă nu ajungeai finalmente la închisoare. În anul 2001 de exemplu, un membru al asociației ACCEPT, Adrian Georgescu, a fost interogat, amprentat, fotografiat și umilit la sediul Poliției Capitalei, cerându-i-se să furnizeze numele altor persoane de orientare homosexuală pe care le cunoștea. ACCEPT a organizat atunci o conferință de presă în care Adrian Georgescu a expus abuzul Poliției, iar apoi Poliția a trebui să își explice public poziția.

În 1998, am trimis tuturor membrilor Parlamentului un proiect de lege pentru abrogarea articolului 200. Proiectul a fost scris la acea vreme de avocatul de drepturile omului Monica Macovei și susținut de alte organizații ale societății civile, nu foarte multe la acea vreme – Comitetul Helsinki, salutar, era printre ele. Singurii politicieni care ne-a răspuns și ne-a susținut cu adevărat la acel moment au fost Mona Muscă, din partea Partidului Național Liberal la acea vreme, și Peter Ekstein Kovacs, parlamentar UDMR. Ministrul Justiției, Rodica Stănoiu, în anul 2000, încă spunea că, în opinia ei, această chestiune trebuia supusă unui referendum având în vedere poziția Bisericii Ortodoxe Române. Articolul 200 a fost abrogat în iunie 2001 la presiuni externe, în principal ale Uniunii Europene, iar ACCEPT și organizații din străinătate – cum ar fi ILGA Europe, IGLHRC, Human Rights Watch au contribuit semnificativ la acest lobby. Îmi amintesc că împreună cu alți colegi de la ACCEPT în acei ani am fost cam de 30 de ori la Bruxelles la întâlniri cu Comisia Europeană si Parlamentul European descriind situația din Romania care era prezentată diferit de politicieni. Acolo vorbeau de abrogarea articolului 200, reveneau însă la tradițiile creștine pe teritoriul românesc.

Cu privire la legislație, aș vrea să menționez de asemenea că în august 2000 a fost adoptată o ordonanța a Guvernului împotriva discriminării. Iată situația ironică în care timp de aproape un an, între august 2000 și iunie 2001, când a fost abrogat articolul 200, practic persoanele gay eram protejate împotriva discriminării (…) și în același timp pasibili de închisoare pentru că articolul 200 încă exista. Nu vorbeam la acea vreme de căsătorie între persoane de același sex, nu vorbeam nici de Marşul Diversității, acestea erau însă argumentele conservatoare pentru menținerea art. 200 în Codul Penal.

Discuția publică era practic concentrată pe moralitatea relațiilor între persoanele de același sex. Vizibilitatea era foarte mică, eram puțini cei care puteam apărea în presă în acea vreme. Îmi amintesc prima dată când am spus că sunt gay în fața unui microfon al ProTV în ianuarie 1998, cred că am fost primul care a făcut-o fără să i se acopere fața… O treime practic din munca mea la ACCEPT în acele vremuri era activitatea cu presa. Erau puțini alți colegi, afiliați sau nu cu ACCEPT, inclusiv câteva persoane transgender, care erau vizibile în presă. Era un cerc vicios în care, pentru că erau puțini cei care apăreau în presă din cauza discriminării în societate și a legii penale care încă exista, presa nu avea acces la poveștile noastre, la informații corecte, si prin urmare promova stereotipii ca asocierea homosexualității cu pedofilia. Opinia publică a început însă să se schimbe, nu în ultimul rând mulțumită deschiderii presei. O dovadă sunt sondajele de opinie. Vă amintiți de întrebarea câți români nu își doresc homosexuali între vecini…în anul 2000, 86% răspundeau că nu își doreau homosexuali între vecini, procentul acesta a scăzut la 64% în 2014. La schimbarea modului cum gândește o societate cu privire la relațiile între persoanele de același sex, contribuim toți, contribuiți toți cei care nu vă ascundeți, care sunteți onești cu voi înșivă, cu părinții , prietenii voștri și alții din mediul în care trăiți. Schimbarea e lentă, dar are loc.”

Pentru implicarea sa decisivă în apărarea drepturilor persoanelor LGBT, Asociația ACCEPT primește în anul 1999 premiul Égalité al funcționarilor instituțiilor europene de la Brussels și este nominalizată în același an la premiul Saharov al Uniunii Europene.

Interviul lui Adrian Coman este un extras din Homoistorii – ieșirea din invizibilitate, un volum scris de Florin Buhuceanu și publicat de Asociația ACCEPT.

cover decizie

Justiția mai așteaptă – România se pregătește de un referendum care o va scoate din spațiul valorilor europene

Curtea Constituțională a decis astăzi că inițiativa de revizuire a definiției familiei din Constituție își poate urma cursul. Tot astăzi Curtea a decis amânarea unei decizii in cazul excepției de neconstituționalitate ridicate de ACCEPT și Coaliția anti-discriminare în cazul familiei Coman-Hamilton.

Asociația ACCEPT respectă decizia Curții, ca parte a instituțiilor statului de drept. „Regretam că prejudecățile societății au determinat Curtea să se dezică de standardele internaționale de drepturile omului în materie de familie și respect pentru demnitate umană.  Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, care stabilesc normele în materie de drepturi fundamentale, arată clar și consecvent că  dreptul la viață intimă, privată și de familie al persoanelor LGBT trebuie recunoscut și respectat printr-o formă de protecție oferită de statele membre ale Consiliului Europei,” a declarat Romanița Iordache, Vicepreședintă, Asociația ACCEPT.

Facem apel la clasa politică să acționeze cu responsabilitate față de comunitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT). În primul rând, solicităm Parlamentului să clarifice întrebarea care va fi pusă românilor la referendum, pentru a evita confuzia indusă dintre instituția familiei și instituția căsătoriei. Clasa politică nu trebuie să uite că familia este o instituție incluzivă, bazată pe iubire și respect, care include atât cupluri homosexuale, cât și familii monoparentale sau cupluri necăsătorite heterosexuale.  Toate aceste familii există în fapt și sunt parte din societate. Într-o democrație reprezentativă, toate aceste familii au dreptul la o protecție egală în fața Constituției.

Membrii Parlamentului României au pe masă de trei ani de zile un proiect de revizuire a Constituției. Solicităm Parlamentului să nu organizeze un referendum dedicat unui singur articol pe banii contribuabililor, și așa puțini și insuficienți pentru sănătate, educație sau cultură. Parlamentul are datoria să includă solicitarea Coaliției pentru Familie în demersul deja existent de revizuire a Constituției, pentru a arăta că au responsabilitatea cheltuirii banului public și că își doresc un text constituțional coerent.

Organizarea alegerilor parlamentare  în același timp cu un referendum țintit clar împotriva  persoanelor homosexuale reprezintă un pericol social. Sentimentele homofobe, care oricum domină societatea, vor fi neîndoielnic ridicate la rang de discurs politic și electoral. Perioada electorală nu poate fi deturnată de aceste mesaje, care vor transforma persoanele LGBT în țapul ispășitor pentru toate problemele românilor.

În cazul familiei Coman-Hamilton, CCR a decis amânarea deciziei sale pentru luna septembrie. Cei doi au așteptat deja doi ani ca instanțele din România să decidă cine e competent să judece cazul lor. Curtea confirmă modul în care Justiția din țara noastră înțelege să facă dreptate: altă dată. Cu toate acestea, cei doi rămân o familie peste tot, mai puțin acasă.

________________________________________________

Justice Awaits

Romania Prepares for a Referendum which would Remove the Country from European Values

Press Release, July 20, 2016

The Romanian Constitutional Court has decided today that the initiative to modify the Constitutional definition of family can move forward to parliamentary hearings. Also today, the Court has decided to postpone its decision regarding the constitutionality of the Romanian Civil Code provisions prohibiting the recognition of same sex marriages registered abroad. This latter question was raised before the Constitutional Court by ACCEPT and the Anti-discrimination Coalition in the case of the Coman-Hamilton family.

ACCEPT respects the decision of the Court, within the context of the rule of law. “We regret that societal prejudice have made the Court deny international human rights standards on family and the respect for human dignity. The European Court of Human Rights judgments, which establish the standards of fundamental rights, have shown in a clear and consistent way that the rights to private and family life of LGBT people must be recognized and respected through some form of protection in the Member States of the Council of Europe,” said Romanita Iordache, vice-president, ACCEPT.

We call upon politicians to act responsibly as regards the lesbian, gay, bisexual, and trans community (LGBT). First, we ask the Parliament to clarify the question which will be posed in the referendum in order to avoid the confusion between family and marriage. Politicians must not forget that family is an inclusive legal concept, based on love and respect. It includes homosexual and single-parent families, as well as unmarried heterosexual couples. All these families exist as a matter of fact and are part of society. In a representative democracy, all these families have the right to equal protection in the Constitution.

For three years now, the members of the Romanian Parliament have had on their agenda a draft law regarding a revision of the Constitution. We ask the Parliament not to use tax payers’ money to organize a referendum focused on a single article of the Constitution, whereas there is insufficient public funding for health, education and culture. The Parliament has to include the request of the Coalition for family in the debates on the existing draft law to amend the constitution, in order to show responsibility regarding public spending and to reach a coherent constitutional amendment.

Organizing referendum which clearly targets gay people at the same time parliamentary elections is a social threat. Homophobic sentiments, which dominate society anyway, would be elevated for sure to the level of political and electoral statements. The upcoming parliamentary elections by the end of 2016 cannot be hijacked by such messages, with LGBT people becoming the scape goat for all problems of Romanians.

In the Coman-Hamilton case, the Constitutional Court has decided to postpone its decision to September. The two plaintiffs have already waited for two years so to see which court had jurisdiction over the case. The Court confirms the way in which Justice in Romania works: at a later time. Nevertheless, the two continue to be a family everywhere, except in their home country of Romania.

cover amicisuri

28 de organizații românești și internaționale de drepturile omului critică inițiativa de modificare a definiției familiei din Constituția României

24 de organizații neguvernamentale din România și 4 organizații internaționale de drepturile omului au solicitat Curții Constituționale a României (CCR) să respingă inițiativa de restrângere a definiției familiei prin modificarea articolului 48 (1) din Constituția României.  Organizațiile semnatare consideră inițiativa ilegală în raport cu textul constituțional și standardele de drept internațional, standarde pe care România s-a angajat să le respecte. Inițiativa de redefinire a familiei în Constituția României dintr-o perspectivă religioasă aparține Coaliției pentru Familie și urmărește restrângerea dreptului la viață privată și familie al tuturor celor care se află în familii monoparentale sau în familii formate din cupluri heterosexuale care nu sunt căsătorite, precum şi în familii bazate pe cupluri formate din persoane de același sex, încălcând astfel principiul egalității și nediscriminării.

Solicitarea organizațiilor de drepturile omului din România este susținută de Amnesty International, Comisia Internațională a Juriștilor, ILGA-Europe și European Commission on Sexual Orientation Law. Cele patru organizații intonaționale au transmis o opinie legală separată în atenția Curții. CCR urmează să decidă pe 20 iulie dacă inițiativa de restrângere a definiției familiei respectă criteriile prin care poate fi modificată legea fundamentală a țării.

„Prin intervenția noastră, solicităm Curții Constituționale ca în exercitarea rolului său de garant al supremației Constituției să avizeze negativ inițiativa cetățenească, punând astfel capăt unui exercițiu inutil, manipulator și generator de ură la nivelul întregii societăți. Acest demers al Coaliției pentru Familie reprezintă un abuz de drept deoarece definiția restrictivă propusă pentru familie ca fiind bazată exclusiv pe căsătoria dintre bărbat și femeie în scopul procreării intră în sfera interdicției de revizuire a Constituției, pentru că ar avea ca rezultat suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT)”, a declarat Romanița Iordache, Vice Președinta Asociației ACCEPT. ACCEPT a trimis CCR un amicus curie prezentând argumentele de drept european și drept constituțional comparat, care demonstrează evoluția modului în care familia și căsătoria sunt înțelese în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Amnesty International a considerat că este vital să se implice în acest demers, alături de alte organizații de drepturile omului care au adus argumente juridice în fața Curții Constituționale pentru a apăra drepturile persoanelor LGBT în România. „Am fost martorii unor inițiative similare în alte state europene, care au dus la limitarea drepturilor persoanelor LGBT, în special dreptul la nediscriminare și la viață privată și de familie. Acest curent este foarte îngrijorător. Romania trebuie să respecte obligațiile sale conform standardelor internaționale și europene de drepturile omului. Acum are șansa să arate că protejează drepturile tuturor,” au declarant reprezentanții organizației. Amnesty International, o mişcare globală de peste 7 milioane de oameni cu membri şi suporteri în peste 150 de state şi teritorii, este independentă de orice guvern, ideologie politică, interes economic sau religie.

Comisia Internațională a Juriștilor a transmis, alături de parteneri, opinii scrise Curții Constituționale întrucât consideră inițiativa de restrângere a definiției familiei în România o problemă critică. „Curtea e chemată să judece dacă această propunere de modificare a Constituției este sau nu în acord cu obligațiile României în raport cu tratatele internaționale prin care își asumă să respecte, protejeze și să pună în aplicare drepturile omului inclusiv dreptul de a nu fi discriminat, dreptul de a fi egal în fața legii, dreptul la viață privată și de familie.”

ILGA-Europe, Filiera Europeană a Organizației Internaționale a persoanelor LGBTI, consideră că prevederile internaționale de drepturile omului sunt foarte de clare: “persoanele LGBTI au dreptul să fie protejate de discriminare. CEDO a atras recent atenția asupra poziției vulnerabile a perosanelor LGBTI în societatea românească. Instituția căsătoriei între un bărbat și o femeie nu va avea absolut nimic de câștigat în urma acestei inițiative. Singura consecință a demersului este discriminarea unor cetățeni pe criteriul orientării sexuale, și includerea acestei discriminări în Constituție, ceea ce va duce la creșterea stigmatizării și ostilității la care persoanele LGBTI sunt expuse.”

Coaliția anti-discriminare și organizații neguvernamentale din România au transmis, de asemenea, opinii scrise către CCR, pentru a sublinia caracterul discriminatoriu al inițiativei Coaliției pentru Familie.

Organizațiile care au transmis opinii scrise CCR sunt:

Asociația ACCEPT

ILGA-Europe

Amnesty International

Comisia Internațională a Juriștilor

European Commission on Sexual Orientation Law

Centrul pentru Resurse Juridice

Societatea Academică din România

Institutul pentru Politici Publice

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația ActiveWatch

Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice

Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA

Asociația Funky Citizens

Asociația Română Anti-SIDA

Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Fundația PACT

Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)

Fundația Romanian Angel Appeal

Asociația FRONT

Asociația Expert Forum

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități

Asociația Umanistă Română

Asociația Secular-Umanistă din România

Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii – Romani CRISS

 

Notă: Opiniile scrise transmise Curții Constituționale de semnatari au luat forma a trei documente amicus curiae. Amicus curiae este forma cel mai des folosită de diferite organizaţii neguvernamentale, naţionale sau internaţionale, prin care acestea îşi exprimă propriile puncte de vedere cu privire la aspecte ale unor procese în curs de desfăşurare, atunci când drepturi ale omului au fost sau pot fi încălcate sau ȋn chestiuni de interes public. Amicus curiae este forma acceptată de instanţele de judecată şi curţile constituţionale din diferite ţări şi de tribunalele internaţionale, de exemplu Curtea Europeană de Justiţie sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Orlando

Evenimentele zilei de ieri din Orlando, SUA, sunt nu doar cel mai sângeros atac armat din istoria Statelor Unite, dar sunt și cel mai mare masacru împotriva persoanelor LGBT de la holocaust și până azi. 50 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 53 au fost rănite, într-un atac direct asupra comunității LGBT. Gândurile noastre sunt alături de familiile, prietenii și cunoscuții victimelor.

Persoanele LGBT trăiesc zi de zi sub umbra discriminării. Fie că vorbim despre discriminare la școală, la muncă, în procesul politic, contextul legislativ sau mediul social, persoanele LGBT își trăiesc viața într-un mediu de multe ori toxic, ostil sau chiar violent.

Din păcate, pe măsură ce lumea civilizată se scutură de ultimele urme ale urii și discriminării, atât în plan legislativ cât și la nivelului comportamentelor sociale, alte părți ale lumii răspund prin întărirea unui mediu ostil prin incorporarea urii în lege și, prin urmare, încurajarea violenței în societate.

Ideea că astfel de acte de cruzime nu sunt posibile decât în unele părți îndepărtate ale lumii și societatea nu poate merge decât înainte, pe drumul deschiderii și al acceptării, este eronată. Un exemplu clar împotriva acestei idei este noul model adoptat dar și promovat intens în spațiul fost-sovietic, prin adoptarea sau promovarea legilor „În scopul protejării copiilor de informații care sprijină negarea familiei tradiționale”.

În fapt, aceaste legi sunt motivate în totalitate de ura față de persoanele LGBT și au ca scop crearea unui mediu ostil pentru această comunitate. Rezultatele se văd prin numeroasele atacuri suferite de comunitea LGBT din estul Europei în urma trecerii sau promovării acestor legi. Persoane LGBT au fost bătute în public, răpite și torturate, supuse unor umilințe greu de imaginat, înjunghiate, incendiate și chiar ucise.

Îngrijorător este că aceste eforturi legislative se extind acum și în afara spațiului fost-sovietic. O inițiativă al cărei singure mize este crearea unui mediu ostil persoanelor LGBT și restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale a fost înaintată de curând Parlamentului României, deghizată cu nerușinare în spatele aceleiași “promovări a familiei tradiționale”. Este rândul demnitarilor statului Român, acum, să respingă acest nou atac împotriva comunității LGBT.

Tragedia de ieri din Orlando ne arată cât de fragilă este libertatea, cât de ușoară este căderea în discriminare și violență și cât de periculos este să ne jucăm cu drepturile și libertățile fundamentale. Scopul acestui atac și al atâtor altora ca el este de a intimida comunitatea LGBT, de a slăbi solidaritatea cu persoanele LGBT și a de a-i descuraja pe cei care apără și care susțin public și personal această comunitate.

Deși ne alăturăm sentimentelor de tristețe și solidaritate exprimate de Președintele României, Klaus Iohannis, nu putem să nu remarcăm lipsa oricărei mențiuni din partea domniei sale privind identitatea victimelor acestui atac, care a fost, în cel mai evident mod posibil, un act criminal de homofobie împotriva comunității LGBT.

Cerem demnitarilor români decența de a recunoaște identitatea victimelor acestui masacru și solidarizarea nu doar cu victimele și familiile acestora, dar cu întreaga comunitate LGBT, afectată profund de această tragedie. De asemenea, așteptăm ca solidaritatea demnitarilor români să se reflecte în sprijinul comunității LGBT din România precum și în apărarea drepturilor și libertăților noastre fundamentale, în fața oricărei amenințări, fie ea de natură socială sau politică.

 

13 iunie 2016

Cosmin Bebu-Vîjianu

Președinte, Asociația ACCEPT

_________

Toți cei care doresc să își arate solidariatatea cu comunitatea LGBT din Orlando o pot face la ACCEPT. Vă invităm să lăsați astă seara la sediul ACCEPT din Str. Lirei nr. 10 flori, steaguri sau mesaje în memoria victimele masacrului.  ACCEPT va merge mâine la Ambasada Statelor Unite ale Americii în jurul orei 14:00, unde vom transmite toate mesajele voastre.

constitutia romaniei

Trei milioane de români mobilizați de ura față de persoane LGBT

Astăzi persoanele lesbiene, gay, bisexuale și persoanele transgender (LGBT) din România asistă, alături de toți ceilalți cetățeni ai acestei țări, la un prim pas în îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale. Acționând sub masca democrației, Coaliția pentru Familie depune câteva milioane de semnături încercând să restrângă definiția familiei în Constituție și cere ca majoritatea să se pronunțe asupra drepturilor unor minorități. Demersul Coaliției contrazice litera și spiritul Constituției României,  care, prin prevederile sale, interzice categoric modificarea textului fundamental în sensul restrângerii unor drepturi garantate de lege, printre ele numărându-se și dreptul la viață privată și de familie.

Demersul Coaliției pentru Familie are un singur scop real: mobilizarea opiniei publice împotriva persoanelor LGBT, transformându-le într-o amenințare fictivă împotriva tradiției și familiei.  Actualul Cod Civil interzice explicit căsătoria între persoane de același sex, iar practica juridică nu lasă loc de interpretare.  În consecință, inițiativa de restrângere a definiției familiei în Constituție nu are o miză reală, pentru că nu ar modifica cu nimic viața românilor și nici regimul căsătoriei.

„Nu vorbim de o inițiativă pentru familie, ci de una împotriva ei. Coaliția pentru Familie lovește în dreptul românilor la viață privată și de familie încercând să organizeze un referendum care să priveze de protecție constituțională toate acele familii care nu sunt bazate pe căsătorie. Vorbim aici, într-adevăr, de persoane LGBT, dar și de familii precum cele monoparentale, familii extinse în care bunicii răspund de creșterea copiilor, familii formate din cupluri heterosexuale care trăiesc într-un parteneriat consensual,” a declarat Florin Buhuceanu, membru al Asociației ACCEPT și membru în board-ul European Network on Religion on Belief.

Curtea Constituțională a României și Parlamentul se află la o răscruce. Au posibilitatea să demonstreze că România și-a lăsat definitiv în urmă trecutul totalitar și că drepturile persoanelor LGBT sunt recunoscute ca drepturi ale omului. Restrângerea definiției familiei din articolul 48 al Constituției în sensul  interzicerii exprese a căsătoriei între persoanele de același sex constituie  o formă nejustificată de marginalizare a unui singur grup, respectiv  persoanele LGB, care oricum nu se bucură de protecția vieții lor private și de familie. Asumarea acestui amendament ar  reprezenta un mesaj din partea statului de încurajare a  homofobiei și excludere explicită a protecției constituționale de care ar trebui să se bucure toți cetățenii României.