Doctorii, polițiștii, cadrele didactice și personalul din administrație publică au o atitudine greșită și anacronică față persoanelor LGBT, punându-le drepturile fundamentale în pericol

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a lansat pe 16 martie un studiu calitativ asupra percepțiilor și atitudinilor față de persoane LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, persoane transgender) în rândul funcționarilor publici și specialiștilor din domeniul sănătății, educației și poliției. FRA constată că doctorii, polițiștii, cadrele didactice și personalul din administrație publică au foarte multe prejudecăți față de persoane LGBT, în special din cauza lipsei de informații, dar și lipsei unei formări profesionale antidiscriminare. Studiul identifică și absența unor mecanisme adecvate de investigare a criminalității motivate de ură împotriva persoanelor LGBT, ceea ce duce la invizibilitatea acestor incidente și reticența persoanelor LGBT de a le raporta. O atenție deosebită este acordată sistemului de educație publică, unde lipsa informării obiective face ca tinerii LGBT să fie ținta bullying-ului școlar. În consecință, FRA identifică nevoia imediată ca statele membre să lucreze cu autoritățile din educație pentru a asigura un mediu sigur, lipsit de violență și discriminare, liceenilor LGBT. FRA mai recomandă statelor membre UE organizarea de campanii publice de informare asupra problematicii LGBT și formarea profesională a medicilor, forțelor de ordine și cadrelor didactice în acest domeniu, în cooperare cu societatea civilă.

Studiul FRA Discuții profesionale: provocări în asigurarea egalității pentru persoanele LGBT – se bazează pe 1039 de interviuri cu specialiști din domeniul educației, sănătății, administrației publice și asigurării ordinii și siguranței publice. Aceste interviuri s-au derulat în 19 state membre UE.

Datele calitative despre România arată un nivel ridicat de prejudecăți în rândul categoriilor profesionale menționate, ceea ce duce la un acces scăzut la servicii medicale, educaționale și publice de calitate.

În domeniul educației spre exemplu, Studiul face următoarele observații:

  • Informații obiective despre orientare sexuală, identitate de gen și drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT nu apar în programa școlară. Jumătate dintre specialiștii din educație intervievați în România declară că aceste subiecte nu sunt discutate la școală, homosexualitatea fiind menționată doar prin prisma unor remarci homofobe sau prin vehicularea unor percepții de sorginte religioasă;
  • abuzul verbal homofob este curent îndreptat împotriva tinerilor LGBT. Cuvinte care se referă la homosexualitate sunt folosite preponderent ca insulte (p.34);
  • 0 barieră majoră în implementarea unor măsuri de susținere a egalității și nediscriminării LGBT în sistemul de educație este reticența părinților care au prejudecăți sau informații insuficiente despre orientare sexuală și identitate de gen. În fapt, prejudecățile persistă atât în rândul cadrelor didactice, cât și al elevilor (p.42);
  • O altă problemă fundamentală este absența unei politici specifice de prevenire a violenței și hărțuirii tinerilor LGBT în mediul educațional românesc (p.43);
  • FRA menționează un incident în care Ministerul Educației Naționale a deschis o investigație împotriva unui profesor de liceu din București din cauza reclamației unui părinte în legătură cu activitățile de promovare a egalității LGBT într-un curs de drepturile omului (p.43).

Aceste date referitoare la sistemul de educație întăresc  rezultatele studiului ACCEPT Un liceu sigur pentru toți: Percepții și atitudini față de persoanele LGBT în mediul educațional românesc, lansat pe 29 februarie.  7 din 10 elevi LGBT care au răspuns chestionarului consideră că tinerii din comunitate nu sunt în siguranță la școală, mai ales din punct de vedere emoțional, în timp ce 6 din 10 au fost martorii sau victima unei agresiuni. Tinerii LGBT care au răspuns chestionarului online consideră în proporție de 96% că termenii de „homosexual” și „lesbiană” sunt folosiți preponderent cu sens negativ și, în consecință, evită să își asume identitatea în spațiul școlar, din cauza temerilor pentru siguranța lor personală.

Medicii români intervievați spun că homosexualitatea este considerată în continuare ca fiind o patologie, informație care încă este diseminată în cadrul universităților de medicină sau psihologie (p.63, 69). De asemenea, nu există servicii specifice de sănătate adresate persoanelor LGBT (p.70, 71). O problemă majoră identificată de FRA este faptul că personalul medical nu beneficiază de instruire specifică pentru a asigura servicii de sănătate adecvate persoanelor trans (p.80), care se tem de încălcarea confidențialității actului medical (p.79).

Studiul menționează și faptul că în România nu există măsuri legale specifice care iau în considerare homofobia și transfobia din spatele infracțiunilor motivate de ură. Mai mult, polițiștii și funcționarii intervievați nu consideră că persoanele LGBT au nevoi sau probleme specific (p.49). FRA constată că nu există programe de pregătire axate pe prevenirea și gestionarea criminalității motivate de ură împotriva persoanelor LGBT (p.53), acestea nefiind oricum văzute ca necesare (p.54). O altă problemă identificată este absența unor politici sau instrumente de combatere a infracțiunilor motivare de homofobie și transfobie (p.57).

Personalul din administrația publică intervievat consideră că atitudinile sociale din România sunt o bariera majoră care împiedică dezvoltarea și implementarea unor politici publice bazate pe egalitatea în drepturi a persoanelor LGBT (p.21). De asemenea, FRA notează în cadrul studiului faptul că Biserica Ortodoxă Română se împotrivește demersurilor pentru asigurarea unor drepturi egale persoanelor LGBT (p.31).

CONTACT US

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Sending

©2018 KLEO Template a premium and multipurpose theme from Seventh Queen

close

Log in with your credentials

Forgot your details?

Sari la bara de unelte