Flags_onu_geneva

România evaluată de Organizația Națiunilor Unite

14 Decembrie, GenevaAsociația ACCEPT prezintă astăzi în fața Reprezentanțelor Permanente la ONU evoluția din ultimii 5 ani a drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT) în România. După întâlniri cu peste 20 de Reprezentanțe Permanente la Geneva, ACCEPT solicită în fața statelor membre ONU ca România să asigure formarea profesională a personalului din administrația publică, poliție, sănătate și educație în domeniul orientării sexuale și identității de gen. De asemenea, solicităm măsuri concrete privind prevenirea și combaterea infracțiunilor motivate de ură prin adoptarea proceduri de investigație eficiente la nivelul organelor de cercetare penală și colectarea sistematică de date statistice la nivelul Poliției, Parchetului și instanțelor din România.

România nu a pus în aplicare recomandările statelor membre ONU emise în 2013 privind monitorizarea, prevenirea și combaterea infracțiunilor motivate de ură, și nici nu a făcut demersuri concrete pentru a crește gradul de informare a populației privind orientarea sexuală și identitatea de gen. De asemenea, drepturile persoanelor transgender continuă să fie încălcate, întrucât recunoașterea juridică a identității de gen, o procedură de lungă durată ce se desfășoară în instanță, depinde deseori de prejudecățile magistraților.

„Evaluarea periodică universală oferă organizațiilor neguvernamentale posibilitatea să expună statelor care fac parte din Consiliul Drepturilor Omului al Organizației Națiunilor Unite situația reală din România. Drepturile persoanelor LGBT sunt sistematic desconsiderate de statul român, care refuză să își îndeplinească obligațiile asumate prin tratele internaționale la care este parte. Vom evidenția, printre altele, absența unei Strategii Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării. Această strategie trebuie adoptată de Guvernul României și stă la baza unor viitoare programe de formare și informare privind grupurile vulnerabile la discriminare și excluziune,” a declarat Florin Buhuceanu, Președinte Executiv al Asociației ACCEPT.

cover CJUE

Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene analizează recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în scopul liberei circulații

Luxemburg, 21.11.2017 – Adrian Coman, Clai Hamilton și Asociația ACCEPT au fost audiați de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru stabilirea definiției termenului „soți” în legislația europeană privind libera circulație pe teritoriul UE.

„În fața Curții am susținut faptul că libertatea de circulație trebuie să fie un drept aplicat în realitate pentru toți cetățenii, și nu unul imaginar când vine vorba de persoanele gay. Asta înseamnă ca o familie căsătorită, formată dintr-un cuplu de același sex, să poată beneficia de prevederile Directivei 38/2004 privind libera circulație și în România. Ca să se poată întâmpla asta, autoritățile române trebuie să recunoască faptul că odată ce doi soți de același sex și-au încheiat legal căsătoria într-un alt stat membru și că  au drepturi egale cu cele ale soților de sex opus privind șederea în România,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care reprezintă familia Coman-Hamilton și Asociația ACCEPT.

Poziția ACCEPT a fost susținută de reprezentanții Comisiei Europene, care au participat la audiere. Aceștia au subliniat faptul că, în scopul aplicării Directivei privind libera circulație, trebuie recunoscute căsătoriile încheiate oriunde în lume, inclusiv între parteneri de același sex. Comisia Europeană a arătat că există o evoluție clară în UE privind recunoașterea și protecția cuplurilor gay, având în vedere că 22 din 28 de state membre oferă fie căsătorie, fie parteneriat civil, ca formă de reglementare juridică. Argumente similare a depus  în scris și Olanda.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, reprezentat de Președintele Csaba Asztalos, a susținut faptul că persoanele de același sex căsătorite pe teritoriul UE și aflate într-o situație similară cu cea a lui Adrian și Clai trebuie să aibă posibilitatea de a își stabili reședința ca cetățeni UE în România, pentru a respecta principiul egalității și demnitatea umană.

La audieri s-au prezentat împotriva familiei Coman-Hamilton statul român, dar și reprezentanții Poloniei, Ungariei și Letoniei. Polonia și Ungaria au fost criticate în trecut de oficialii europeni pentru derapaje nedemocratice, precum limitarea libertății de întrunire sau slăbirea independenței justiției.

„Ne întristează gândul că există state europene care simt nevoia să intervină împotriva noastră, doi oameni simpli, ca să țină la distanță toate familiile gay care și-au consfințit relația peste graniță. Avem încredere în înțelepciunea judecătorilor europeni și capacitatea lor de a lua o decizie în favoarea noastră, care să corecteze nedreptățile din România. În Uniunea Europeană trăiesc aproape 4 milioane de români, și o parte dintre ei sunt gay. Cazul meu nu e unul izolat,” a declarat Adrian Coman.

“Simplul fapt că audierea acestui caz are loc în cadrul Marii Camere a Curții Europene de Justiție arată importanța lui. Audierile în Marea Cameră  sunt ținute rar; acestea sunt rezervate pentru cazuri de complexitate juridică și importanță excepțională. Aceasta va fi o zi uriașă, pentru Adrian și Clai și pentru multe familii bazate pe cupluri de același sex care în prezent nu au nicio certitudine juridică că vor fi recunoscute atunci când vor să se bucure de libertatea de circulație în UE (așa cum o poate face orice altă familie). Acest caz va oferi, sperăm,  protecția, siguranța și securitatea necesară tuturor acestor familii,” a declarat Directoarea Executivă ILGA-Europe Evelyne Paradis.

Decizia CJUE se va emite în următoarele luni. Ea este obligatorie pentru judecătorii Curții Constituționale a României, dar și pentru celelalte 5 state membre UE, care nu oferă la acest moment protecție juridică cuplurilor gay: Polonia, Slovacia, Bulgaria, Lituania și Letonia.

Trans candle

325 de persoane transgender ucise din ură în ultimul an

An de an, pe 20 noiembrie, comunitățile LGBT din întreaga lume se întâlnesc pentru a comemora viețile persoanelor trans care acum nu mai sunt printre noi. În ultimele 12 luni, 325 persoane transgender au fost ucise în întreaga lume, cu 30 mai multe decât în anul anterior.  Anul acesta, printre victimele transfobiei se numără și Laura Ursaru, o femeie transgender din România, în vârstă de 27 de ani. Laura s-a stins la Roma, Italia, după ce criminalul a aflat identitatea ei de gen. Laura lasă în urmă o familie îndurerată – doi părinți bătrâni, 7 frați și numeroși nepoți. În Italia, la fel ca mii de alte românce, practica sexul comercial. Din 2008 și până în prezent, s-au raportat 2609 de persoane trans ucise în lume. 69% erau migranți, iar 62% – lucrătoarele sexuale, conform raportului Trans Murder Monitoring întocmit de TGEU – Transgender Europe.[1]

Din cunoștințele noastre, Laura este prima persoană transgender româncă ucisă din ură. Statisticile oficiale, totuși, atât la nivel global, cât și național, nu spun o poveste completă. Cazurile raportate sunt doar vârful icebergului; din cauza marginalizării persoanelor transgender în societate sau pentru că forțele de ordine nu colectează date statistice detaliate despre infracțiunile motivate de ură, așa cum se întâmplă și în România, majoritatea cazurilor rămân neconsemnate.

„Comunitatea transgender din România este, probabil, comunitatea aflată în situația cea mai vulnerabilă. De cele mai multe ori suntem respinși de familie, batjocoriți la scoală, pe stradă, discriminați când vine vorba de găsirea sau menținerea unui loc de muncă. Extrem de puținii profesioniști din domeniul medical și juridic, dispuși să ne ofere asistență, se lovesc de un sistem care nu știe și nu recunoaște existența noastră. Lipsa procedurilor, a medicilor, avocaților, psihologilor pregătiți în domeniul identității de gen se traduce în atitudini discriminatorii, abuzive, intruzive, defăimătoare. Care, așa cum s-a întâmplat în cazul Laurei, pot avea consecințe tragice. E comunitatea în care se înregistrează cel mai mare număr de victime ale urii și comunitatea cu cel mai mare grad de suicid. Iar autoritățile închid ochii,” a declarat Patrick Brăila, Coordonator al activităților pentru persoane transgender la Asociația ACCEPT.

„Statul nu ne respectă și societatea ne tratează cu dispreț, pe baza unor prejudecăți și a dezinformării. Vrem să fim tratați ca cetățeni egali, vrem să avem dreptul de a ne schimba actele mai ușor, să existe acoperire medicală pentru nevoile noastre, să fim priviți în societate așa cum trebuie, fără discriminare. De asemenea, avem în continuare probleme în câmpul muncii, la angajare, lucru inacceptabil. Și eu, la fel ca multe alte persoane transgender, m-am confruntat cu acte de violență. Este o realitate dură, care nu mai poate continua așa,” a declarat Alexa Valianatos, membră MozaiQ.

O parte semnificativă a comunității transgender dorește să realizeze tranziția juridică sau cea medicală. Tranziția medicală reunește toate acele proceduri, precum terapia hormonală sau intervențiile chirurgicale, care permit unei persoane să își afirme identitatea de gen reală.

Din lipsa unor protocoale medicale clare și a unor medici cu competențe specifice în domeniul tranziției medicale, multe persoane transgender iau decizia de a începe terapia hormonală pe cont propriu. Procurarea legală a hormonilor este aproape imposibilă – o parte din medicamente nu există în farmaciile din România, ci trebuie achiziționate din afara țării. Unele persoane, din cauza lipsurilor din sistemul medical românesc, sunt nevoite să cumpere aceste medicamente de pe piața neagră, expunându-se la numeroase riscuri de sănătate.  Tratamentul hormonal și majoritatea a procedurilor medicale aferente tranziției nu sunt acoperite de sistemul național de asigurări de sănătate.  Cei mai mulți lucrează o viață pentru a strânge bani pentru o operație de confirmare a genului pe cale chirurgicală. Acei puțini chirurgi dispuși să facă aceste operații, majoritatea în sistemul privat de sănătate, au o experiență limitată și se confruntă cu lipsa oportunităților de specializare.

O carență importantă a sistemului juridic din România este, la ora actuală, absența unei proceduri administrative care să asigure tranziția juridică – recunoașterea din punct de vedere legal a identității unei persoane transgender prin schimbarea indicatorului de gen din CNP și a sexului și a prenumelui în actele de stare civilă. Acum persoanele transgender trebuie să dea în judecată consiliul local pe raza căreia au domiciliul și să se judece cu un procuror, uneori ani de zile, pentru a demonstra cine sunt în realitate. Uneori, hotărârile judecătorești nu sunt bazate pe dovezile prezentate – avize și rapoarte medicale de specialitate, emise fie de endocrinologi și psihiatri, mărturiile familiei și ale apropiaților – ci mai degrabă pe prejudecățile judecătorilor. La această situație se adaugă și proceduri umilitoare pe care le poate dispune instanța: anchetă socială în familie, discuții cu colegii de serviciu, supravegherea periodică a persoanei și evaluarea de către medici legiști fără vreo specializare concretă în domeniul identității de gen.

Procedura actuală aferentă tranziției juridice, anevoioasă, lipsită de predictibilitate și costisitoare, înseamnă un singur lucru: majoritatea  a persoanelor transgender nu fac demersuri pentru a își schimba actele de identitate. Sau, atunci când își iau inima în dinți și se lasă la mila sistemului, sunt refuzate. Deci, cele mai multe persoane transgender nu au un act de identitate care să fie reprezentativ pentru expresia lor de gen. Discrepanța dintre cartea de identitate și înfățișare cauzează, la rândul ei, o gamă largă de probleme financiare – persoanele transgender au o mare dificultate în a accesa un loc de muncă, din cauza discriminării, sau de a interacționa cu instituții publice sau financiar bancare, întrucât identitatea lor este constant pusă sub semnul întrebării.

Această situație financiară precară se suprapune încă din adolescență cu două probleme grave – respingerea persoanei transgender de către familie, dar și respingerea primită din partea mediului educațional, de cele mai multe ori într-un mod violent.

 

Asociația ACCEPT

Asociația MozaiQ

TRANSform

GenderTalk

ECPI – Centrul Euroregional pentru Politici Publice

PSI România, programul Eu Sunt! Tu?

Les Sisterhood Cluj

LGBTeam

Pride România

PRISMA

Rise OUT

LMBTQ Erdélyben – LGBTQ in Transilvania

Ro Q Doc

Asociația Viitorul Tinerilor Prahova, Departamentul Rainbow România

[1] Organizația persoanelor transgender la nivel european.

 

semnatari

Asociația ACCEPT oferă consiliere psihologică gratuită și terapie persoanelor transgender. În cadrul Asociației ACCEPT se poate realiza și evaluare psihologică a persoanelor transgender care doresc să înceapă tranziția medicală, evaluare necesară în consultațiile de specialitate ulterioare.  Asociația ACCEPT oferă atât reprezentare juridică gratuită persoanelor transgender care sunt victime ale discriminării sau ale unor infracțiuni motivate de ură, cât și informare și consiliere juridică asupra procedurilor aferente recunoașterii juridice a identității de gen. De asemenea, în cadrul Asociației ACCEPT puteți beneficia de informații practice despre tranziție.

Asociația MozaiQ, ca organizație comunitară, acordă o atenție deosebită persoanelor transgender și nevoilor acestora. Prin urmare, MozaiQ organizează evenimente comunitare adresate exclusiv acestei comunități, acordă consiliere imediată în cazuri de violență și încearcă să consolideze legături de încredere între persoanele transgender din România.

TRANSform reprezintă mișcarea de emancipare a persoanelor transgender și este cel mai mare grup de suport și inițiativă al comunității trans din Romania. Funcționează ca o rețea grass-root bazată pe solidaritate și spirit comunitar, și este locul unde mulți și multe dintre noi ne-am găsit familia și de unde am pornit pe drumul nostru adevărat.  Mișcarea s-a născut în 2013 și există datorită tuturor membrilor care au decis să rămână alături de cei nou-veniți și să le ofere toata susținerea necesară. Misiunea TRANSform e să ajute prin toate mijloacele la o schimbare socială în bine pentru toata lumea.

 

Ce înseamnă termenul transgender?

Pentru majoritatea persoanelor, identitatea de gen corespunde cu sexul lor biologic şi cu mențiunea privind ‚sexul’ din actele de stare civilă – în termenii cei mai comuni, persoanele cu corp bărbătesc se simt bărbați, cele cu corp femeiesc se simt femei.[1] În cazul persoanelor transgender această suprapunere a  genului  cu sexul biologic nu există, nu este relevantă sau nu este totală.  Cineva care are un corp de femeie se poate identifica drept bărbat. La fel, o persoană cu corp bărbătesc se poate simţi femeie. Transgender este un termen umbrelă care cuprinde diverse situaţii în care această suprapunere dintre gen şi sex nu este completă.

În cazul unei persoane transgender nu este vorba doar despre simplul fapt că preferă hainele masculine sau rolurile masculine, ci despre un disconfort emoțional şi psihologic puternic cu sexul atribuit la naştere şi cu faptul că este identificat în funcţie de acest sex.

[1] Suntem constienti ca există numeroase dezbateri teoretice contemporane cu privire la termenii “sex”, “gen”, “identitate de gen”, etc. Având în vedere spatiul redus şi scopul acestui document, ne limităm la a stabili nişte definiţii de lucru, prin care se poate exprima mai uşor conţinutul unor noţiuni şi concepte.

6. 2011 NY IMG_0355 copy

Adrian și Clai își apără familia în fața judecătorilor europeni pe 21 noiembrie

Adrian Coman și Clai Hamilton se vor înfățișa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în data de 21 noiembrie 2017, alături de avocata de drepturile omului Iustina Ionescu și Romanița Iordache, expert în domeniul nediscriminării și membră a Asociației ACCEPT. Audierea este organizată ca urmare a trimiterii preliminare solicitate de Curtea Constituțională a României. În mod excepțional, CJUE a decis că procedurile din cauză vor avea loc în fața Marii Camere, unde sunt analizate doar cazuri de maximă importanță pentru cadrul juridic al Uniunii Europene. În 2016, 54 de spețe au fost audiate de către Marea Cameră a CJUE, ceea ce reprezintă doar 8% din totalul cazurilor judecate[1]. Audierile se desfășoară în prezența a 15 judecători, fiecare reprezentând un alt stat membru UE. Completul va fi condus de Președintele Curții, judecătorul belgian Koen Lenaerts. Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe va asigura reprezentarea României.

„Așteptăm cu nerăbdare ziua audierii. Realitatea este că ne plimbăm din tribunal în tribunal de 5 ani de zile, când noi cerem ceva foarte simplu. Eu și Clai dorim  să fim recunoscuți ca ceea ce suntem de peste 15 ani – o familie. Dacă noi am decis că împărțim o casă, o masă, toate cele bune și cele rele, cum poate statul român să ne spună că nimic din ce am clădit împreună nu contează și că familia noastă trebuie să se destrame atunci când trecem granița?” a declarat Adrian Coman.

Adrian și Clai s-au cunoscut în 2002 în New York și s-au căsătorit în Bruxelles în 2010, după 8 ani de relație stabilă. Angajamentul lor a continuat, chiar dacă din rațiuni financiare au fost nevoiți să lucreze pentru câțiva ani în țări diferite, așa cum trăiesc în ziua de azi milioane de români. Atunci când Adrian și-a pierdut locul de muncă în 2012, și-a dorit să vină cu Clai și să locuiască în România împreună, în baza dreptului cetățenilor europeni la liberă circulație pentru ei și familia lor. Inspectoratul General pentru Imigrări a refuzat să le acorde acest drept de reședință, Clai având obligația să părăsească țara după 3 luni. În 2013 familia Coman-Hamilton a dat statul român în judecată, cu sprijinul Asociației ACCEPT și al Coaliției anti-discriminare.

Cazul familiei Coman-Hamilton a fost transmis către CJUE pentru o opinie preliminară de către judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) în decembrie 2016. Judecătorii constituționali au solicitat, prin întrebările adresate CJUE, clarificări asupra aplicării legislației europene privind libera circulație pe teritoriul UE în cazul soților de același sex.

„Decizia CJUE va clarifica modul în care statele membre trebuie să interpreteze termenul „soți” din cadrul Directivei 38 privind libera circulație pe teritoriul Uniunii Europene. Această decizie nu poate modifica modul în care se oficiază căsătoria în România, însă poate crea obligații concrete pentru țara noastră în domeniul liberei circulații privind recunoașterea familiei de facto și a familiei  gay legal constituite în alte state membre UE. Hotărârea instanței este obligatorie atât pentru România, cât și pentru toate statele membre ale Uniunii Europene,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de caz. „Faptul că audiere este organizată la Marea Cameră a CJUE arată importanța pe care judecătorii europeni o dau cazului nostru: este prima dată când ei au oportunitatea să clarifice dacă prin „soți” se înțelege și soții de același sex în legislația comunitară.  În acest moment, 22 din 28 de UE au reglementat o formă de protecție juridică pentru familiile bazate pe cupluri de același sex. România se plasează și în acest domeniu la coada Europei pentru că nu oferă nicio formă de recunoaștere juridică familiilor gay.”

“Acest caz este atât de important – va oferi în sfârșit claritate juridică cuplurilor de același sex care se întreabă dacă parteneriatul și căsătoria lor vor fi recunoscute sau nu atunci când se bucură de dreptul fundamental la libera circulație în cadrul UE. La momentul actual, aceste cupluri rămân dependente de buna voință a statului membru gazdă de a recunoaște relațiile lor de parteneriat și de familie. Nesiguranța are un impact enorm asupra vieții lor, de la dreptul de a locui și de a munci, de a se bucura de alte drepturi pe care trebuie să le aibă cuplurile căsătorite,” a declarat Katrin Hugendubel, Directoare de Advocacy a ILGA-Europe, organizația europeană a persoanelor LGBTI. „ILGA-Europe speră că instanța europeană va profita de această ocazie pentru a asigura în cele din urmă un tratament egal pentru cuplurile și familiile de același sex pentru a se deplasa liber și fără discriminare în cadrul UE,” a adăugat aceasta.

Cazul este suspendat în fața instanțelor din România până la comunicarea hotărârii CJUE. Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate statele membre UE și pentru toți cetățenii europeni.  În prezent, Adrian și Clai nu reprezintă singura familie gay care poate întâmpina probleme juridice la reîntoarcerea în România. În Spania, de exemplu, sunt cel puțin 91 de cupluri de același sex căsătorite în care cel puțin un soț e român. În Germania există 119 români care sunt într-o relație de parteneriat civil, total nerecunoscută de România. Datele sunt furnizate de serviciile de evidență a persoanelor din aceste state, prin intermediul reprezentanțelor diplomatice.

Cazul familiei Coman-Hamilton este susținut de Asociația ACCEPT și Coaliția anti-discriminare. ILGA-Europe a transmis un memoriu amicus curiae în cazul aflat pe rolul CCR, alături de Centrul AIRE (Consiliere privind Drepturile Individuale în Europa), Comisia Europeană pentru Legislație privind Orientare Sexuală (ECSOL), Federația Internațională a Ligilor de Drepturile Omului (FIDH – Fédération Internationale des Ligues des Droits de l’Homme) și Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ).

[1] Raportul anual al Curții de Justiție a Uniunii Europene  pentru anul 2016, p. 93

 

Detalii despre cazul familiei Coman-Hamilton pe http://coman.acceptromania.ro/?lang=ro.

single mom

Societatea civilă solicită opinia Comisiei de la Veneția pe tema redefinirii familiei

Un număr de 48 de organizații ale societății civile au solicitat astăzi Președintelui României, Klaus Iohannis, Președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și Președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, să consulte Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Lege, în privința propunerii care restrânge definiția familiei în Constituție.

Propunerea legislativă se află în acet moment în dezbaterea Birourilor Permanente reunite, în urma refuzului deputaților din data de 28 martie de a da un vot final asupra inițiativei, din cauza conflictului de competențe între cele două camere ale Parlamentului, în cadrul procedurii de revizuire a Constituției. Semnatarii consideră acest moment ca fiind unul oportun pentru clarificarea legalității procedurale a inițiativei pe plan național, dar mai ales pentru consultarea Comisiei de la Veneția, în vederea obținerii unui punct de vedere asupra definiției propuse să fie date familiei în raport cu standardele europene în privința drepturilor omului.

Organizațiile semnatare consideră necesară asigurarea unei definiții incluzive a familiei în Constituția României, pentru a proteja toate acele familii care nu corespund unui fals portret tradițional: familiile monoparentale, extinse sau bazate pe uniuni consensuale neînregistrate. Aceste familii, numeroase în societate, nu sunt inferioare și merită în egală măsură protecția legii. Conform ultimului recensământ din 2011, peste 800 000 de români trăiesc în familii bazate pe uniuni consensuale neînregistrate, în timp ce anchetele sociologice estimează că numărul lor real se apropie de 7% – 10% din  populație – respectiv aproximativ 2 milioane de persoane. Mai mult, recensământul din 2011 arată că 14% dintre familiile din România sunt familii monoparentale.

Comisia de la Veneția este un for de experți europeni pe teme constituționale, în cadrul Consiliului Europei. Aceasta veghează la respectarea valorilor constituționale și democratice în statele membre CE, printr-un dialog consolidat cu instituțiile statului de drept. Comisia a oferit României consiliere, susținere și expertiză de fiecare dată când aceasta a fost solicitată, atât în cadrul fiecărui proces de revizuire a Constituției României, cât și în cadrul modificării legislației electorale sau referendare. Orice modificare a Constituției, cât și legislația punctuală pentru organizarea referendumul constituțional, trebuie să respecte recomandările făcute de Comisia de la Veneția în Opinia sa referitoare la România din 2014[1] și în ghidul de standarde pentru modificarea constituțiilor elaborat în 2010 de această instituție.[2]

Cererea a fost transmisă în cursul acestei dimineți, prin intermediul unui Apel semnat de cei 48 de inițiatori: Coaliția anti-discriminare;  ActiveWatch; Agenția Împreună; Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR); ARAS – Asociația Română Anti-SIDA; Asociația ANAIS; Asociația E-Civis; Asociația E-Romnja; Asociația Maatka Phi; Asociația pentru Libertate si Egalitate de Gen- A.L.E.G.; Asociația RHRN – Romanian Harm Reduction Network; Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință; Asociația Umanistă Română ; Asociația ACCEPT; Asociația Carusel; Asociația Mame pentru Mame; Asociația MetruCub – resurse pentru cultură; Asociația MozaiQ LGBT; Asociația Necuvinte; Asociația Viitorul Tinerilor; ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România; ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE; Be An Angel Romania, Cluj-Napoca; Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO); Centrul de Studii Internaționale; Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități – CEDCD; Centrul FILIA; Centrul pentru Inovare Publică; Centrul pentru Studiul Democrației; CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică; Consiliul Tineretului din România (CTR); ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice; FRONT; Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Fundația PARADA; Fundația Rațiu pentru Democrație; Funky Citizens; Grow Up Romania; Institutul pentru Politici Publice; Les Sisterhood Cluj; MCA România – Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România; RiseOUT; Romanian Women’s Lobby; Societatea Academică din România; Societatea de analize feministe AnA; Societatea de Educație Contraceptiva si Sexuala (SECS); Societatea Independenta  Romana a Drepturilor Omului – SIRDO; Tineri pentru Tineri.

PERSOANĂ DE CONTACT PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Teodora Ion-Rotaru, Coordonatoare de programe, Asociaţia ACCEPT (asigură secretariatul Coaliţiei)

Telefon/fax: 021 252 56 20; 021 252 90 00;  Mobil: 0723503162

E-mail: teodora@acceptromania.ro

Textul integral transmis instituțiilor este disponibil aici: Apelul societății civile pentru consultarea Comisiei de la Veneția

_________

[1] Venice Commission, CDL-AD(2014)010
Opinion on the Draft Law on the Review of the Constitution of Romania, adopted by the Venice Commission at its 98th Plenary Session, (Venice, 21-22 March 2014) paragrafele 24-31.

[2] Venice Commission, CDL-PI(2015)023 Compilation of Venice Commission concerning constitutional Provisions for amending Constitutions

Nu puteți revizui Constituția prin încălcarea legii

Asociația ACCEPT solicită printr-un apel public Camerei Deputaților să oprească parcursul inițiativei legislative a cetățenilor privind redefinirea familiei în Constituție și să returneze propunerea de revizuire inițiatorilor, dată fiind încălcarea procedurii legale prevăzute în Constituție și în Legea nr. 189/1999.

Procedura de revizuire a Constituției este reglementată prin articolul 151 din Constituție și prevede că prima cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaților. Inițiatorii, potrivit legii speciale care reglementează modul în care cetățenii pot face propuneri legislative, au obligația de a își înregistra inițiativa legislativă la camera competentă a Parlamentului (Camera Deputaților), în termen de 6 luni de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, inițiativa Coaliției pentru familie a fost publicată în Monitorul Oficial în urmă cu mai mult de 14 luni, la data de 25 noiembrie 2015, iar apoi a fost înregistrată în mod greșit la Senatul României, la data de 23 mai 2016. Tot în mod greșit, propunerea privind redefinirea familiei în Constituție a fost înregistrată de Camera Deputaților luni, 13 februarie 2017, mult după expirarea termenului de 6 luni stabilit prin lege, termen expirat pe 25 mai 2016.

Legea privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni nr. 189/1999, conform articolului 2, alineatul 5 , privind responsabilitățile Comitetului de inițiativă, stabilește clar două obligații cumulative ale inițiatorilor: (1) să înregistreze propunerea legislativă la Camera competentă (Camera Deputaților) şi (2) să facă această înregistrare în termen de 6 luni de la publicarea inițiativei în Monitorul Oficial. Același articol stabilește clar consecința nerespectării celor două condiții: reluarea întregului proces prin prezentarea unei noi propuneri legislative de către inițiatori, de data aceasta cu respectarea condițiilor legale.

„Legea e lege pentru toţi! Chiar dacă inițiativa de redefinire a familiei în Constituție se bucură de suportul unui grup numeros de cetățeni, inițiatorii nu sunt scutiți de respectarea prevederilor Constituției și ale legii privind iniţiativa cetăţenească. Procedurile prevăzute de Constituție, respectiv de Legea inițiativei cetățenești, au rolul de a garanta un parcurs predictibil în cadrul procesului de revizuire a Constituției, cu garanții și obligații, atât pentru susținători, cât și pentru instituțiile statului. Actualul parcurs, menit să acopere greșeala inițială a comitetului de inițiativă cetățenească, pune în pericol instituțiile statului de drept și creează un precedent îngrijorător asupra modului în care se poate revizui legea fundamentală, fără niciun fel de respect pentru proceduri sau Constituția României,” a declarat Romanița Iordache, membră a consiliului de conducere al Asociației ACCEPT.

Senatorii juriști au subliniat faptul că actualele Regulamente ale Camerei Deputaților și ale Senatului nu includ nicio prevedere asupra modului în care se poate revizui Constituția și că nu este de competența lor să spună cum se poate realiza această revizuire. Senatorii au omis însă faptul că legea specială ce reglementează inițiativa cetățenească ar trebui să aibă prioritate, fiind singura care oferă claritate.

Perpetuarea unei atitudini de desconsiderare a legii şi a Constituţiei nu e benefică nici pentru susținătorii propunerii de revizuire a Constituției, nici pentru români, în general. Semnatarii listelor de susținere s-au bazat pe expertiza și informațiile furnizate de un Comitet de inițiativă care e pregătit să modifice Constituția înainte să o citească până la capăt și să fie pregătit să o respecte. Modul în care Senatul şi Camera Deputaților decid înregistrarea unei inițiative noi de revizuire a Constituţiei şi reluarea dezbaterii la o altă Camera, ignorând prevederile clare ale Legii 189/1999 şi ignorând Constituţia, arată tuturor românilor că statul de drept este în continuare negociabil și ține mai degrabă de arbitrar.

Observăm cu îngrijorare și calendarul stabilit de Biroul Permanent al Camerei Deputaților pentru dezbaterea unei noi definiții a familiei în Constituție. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a primit un termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea propunerii legislative de revizuire a Constituției pentru emiterea unui raport în vederea organizării dezbaterii în plen, ceea ce denotă dorința de a trece superficial peste problemele sociale şi de drepturile omului ridicate de prezenta propunere legislativă. Este alarmant faptul că reformularea articolului 48 din Constituție va exclude din cadrul protecției constituționale cele mai multe familii din România, familiile care nu corespund modelului așa-zis tradițional: familii căsătorite fără copii, familii monoparentale, familii extinse, familii neformalizate sau familii bazate pe cupluri de același sex.

 

Apelul ACCEPT către Camera Deputaților poate fi descărcat aici: Apel CDEP – Ilegalitatea procedurii

 

Documentele Comisiei juridice de la Senat prin care se declară necompetente sunt disponibile aici: Aviz comisie pentru stabilirea competentei . Stenograma BP 6 februarie 2017 BP steno 6 feb 2017.

24568396 - hand of a judge holding a hammer or gavel

Prevederile OUG 13/2017 care diluează cadrul legislativ anti-discriminare nu trebuie preluate în următoarele propuneri de modificare ale Codului Penal

Asociația ACCEPT consideră că prevederile Ordonanței de Urgență 13/2017, prin care abuzul în serviciu cu consecințe discriminatorii este sancționat superficial și legiferarea cu intenția de a discrimina este dezincriminată, sunt un pericol la adresa statului de drept și protecției oferită minorităților. ACCEPT a transmis Curții Constituționale a României (CCR) un punct de vedere amicus curiae asupra neconstituționalității articolul 297, alineatele 2 și 3, al OUG 13[1], prin care  este afectat în mod grav regimul de sancționare al unor infracțiuni care au motivații discriminatorii, încălcând atât principiul egalității și nediscriminării garantat constituțional, cât și obligațiile pe care România le are în baza angajamentelor internaționale de drepturile omului și a prevederilor din dreptul european.

Articolul art. 297(2)  reduce drastic a durata pedepsei pentru infracțiunea de abuz în serviciu motivat de discriminare, de la închisoare de la 2 la 7 ani cum prevede Codul Penal în vigoare, la închisoare de la o lună la un an sau amendă. Abuzul în serviciu motivat de discriminare este fapta funcționarului public care, în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, îngrădește drepturile cetățenilor sau îi plasează într-o situație de inferioritate din cauza rasei, etniei, apartenenței religioase, orientării sexuale sau a unui alt criteriu protejat prin actuala legislație anti-discriminare. Mai mult, prevederile articolului 297(3) permit Parlamentului, autorităților regionale și locale să legifereze într-un mod discriminatoriu, fără să fie supuși unei sancțiuni penale. Practic, autoritățile centrale și locale ar putea emite decizii și hotărâri care să legifereze segregarea  în educație, sau să interzică amplasarea unui cimitir al unei minorități religioase în localitate, fără să se mai teamă de consecințe legale. Rezultat concret al acestor prevederi este că  drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților, oricum fragile și deseori încălcate în România, devin teoretice și iluzorii în lipsa unor remedii eficiente, proporționale și disuasive.

„Punctul de vedere al Asociației ACCEPT se referă exclusiv la modificarea Art. 297(2) și introducerea Art. 297(3) care încalcă garanțiile constituționale, standardele de drepturile omului și normele de drept comunitar elaborate în vederea contracarării rasismului, xenofobiei, discriminării și diluează actuala politică pentru combaterea discriminării adoptată de stat.  Documentul transmis către CCR se bazează pe experiența ACCEPT din ultimii 20 de ani: o parte semnificativă a cazurilor pe care le-am reprezentat în instanță au avut o componentă în care am denunțat abuzul în serviciu sau comportamentul abuziv al autorităților, care a dus la încălcarea drepturilor persoanelor LGBT.  Încălcarea unor drepturi din motive ce țin de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, etc. sunt încălcări directe ale principiilor egalității și nediscriminării, ale respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale și ale statului de drept. Statul are o obligație pozitivă de a sancționa în mod real asemenea fapte,” a declarat Romanița Iordache, membră a consiliului de conducere al Asociației ACCEPT.

 

Cu toate că OUG 13/2017 a fost abrogată ieri, 05.02.2017, solicităm Guvernului să elimine aceste  prevederi din viitoare propuneri de modificare ale Codului Penal, întrucât menținerea articolelor în forma propusă pune sub semnul întrebării politica anti-discriminare a statului. Sancționarea unor forme ale rasismului, xenofobiei, sexismului, homofobiei, a discriminării în general, inclusiv prin intermediul dreptului penal, indică angajamentul statului de a asigura egalitatea în drepturi, respectiv asumarea unei obligații afirmative de a asigura o protecție reală victimelor discriminării, cu atât mai mult atunci când făptuitorul se află în exercitarea unei funcții publice.

_______

[1] In forma introdusă prin OUG 13/2017, Art. 297 este modificat în mod semnificativ:

(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. 

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Documentul transmis poate fi descărcat aici: Amicus Curiae ACCEPT OUG 13 din 2017.