325 de persoane transgender ucise din ură în ultimul an

Trans candle

An de an, pe 20 noiembrie, comunitățile LGBT din întreaga lume se întâlnesc pentru a comemora viețile persoanelor trans care acum nu mai sunt printre noi. În ultimele 12 luni, 325 persoane transgender au fost ucise în întreaga lume, cu 30 mai multe decât în anul anterior.  Anul acesta, printre victimele transfobiei se numără și Laura Ursaru, o femeie transgender din România, în vârstă de 27 de ani. Laura s-a stins la Roma, Italia, după ce criminalul a aflat identitatea ei de gen. Laura lasă în urmă o familie îndurerată – doi părinți bătrâni, 7 frați și numeroși nepoți. În Italia, la fel ca mii de alte românce, practica sexul comercial. Din 2008 și până în prezent, s-au raportat 2609 de persoane trans ucise în lume. 69% erau migranți, iar 62% – lucrătoarele sexuale, conform raportului Trans Murder Monitoring întocmit de TGEU – Transgender Europe.[1]

Din cunoștințele noastre, Laura este prima persoană transgender româncă ucisă din ură. Statisticile oficiale, totuși, atât la nivel global, cât și național, nu spun o poveste completă. Cazurile raportate sunt doar vârful icebergului; din cauza marginalizării persoanelor transgender în societate sau pentru că forțele de ordine nu colectează date statistice detaliate despre infracțiunile motivate de ură, așa cum se întâmplă și în România, majoritatea cazurilor rămân neconsemnate.

„Comunitatea transgender din România este, probabil, comunitatea aflată în situația cea mai vulnerabilă. De cele mai multe ori suntem respinși de familie, batjocoriți la scoală, pe stradă, discriminați când vine vorba de găsirea sau menținerea unui loc de muncă. Extrem de puținii profesioniști din domeniul medical și juridic, dispuși să ne ofere asistență, se lovesc de un sistem care nu știe și nu recunoaște existența noastră. Lipsa procedurilor, a medicilor, avocaților, psihologilor pregătiți în domeniul identității de gen se traduce în atitudini discriminatorii, abuzive, intruzive, defăimătoare. Care, așa cum s-a întâmplat în cazul Laurei, pot avea consecințe tragice. E comunitatea în care se înregistrează cel mai mare număr de victime ale urii și comunitatea cu cel mai mare grad de suicid. Iar autoritățile închid ochii,” a declarat Patrick Brăila, Coordonator al activităților pentru persoane transgender la Asociația ACCEPT.

„Statul nu ne respectă și societatea ne tratează cu dispreț, pe baza unor prejudecăți și a dezinformării. Vrem să fim tratați ca cetățeni egali, vrem să avem dreptul de a ne schimba actele mai ușor, să existe acoperire medicală pentru nevoile noastre, să fim priviți în societate așa cum trebuie, fără discriminare. De asemenea, avem în continuare probleme în câmpul muncii, la angajare, lucru inacceptabil. Și eu, la fel ca multe alte persoane transgender, m-am confruntat cu acte de violență. Este o realitate dură, care nu mai poate continua așa,” a declarat Alexa Valianatos, membră MozaiQ.

O parte semnificativă a comunității transgender dorește să realizeze tranziția juridică sau cea medicală. Tranziția medicală reunește toate acele proceduri, precum terapia hormonală sau intervențiile chirurgicale, care permit unei persoane să își afirme identitatea de gen reală.

Din lipsa unor protocoale medicale clare și a unor medici cu competențe specifice în domeniul tranziției medicale, multe persoane transgender iau decizia de a începe terapia hormonală pe cont propriu. Procurarea legală a hormonilor este aproape imposibilă – o parte din medicamente nu există în farmaciile din România, ci trebuie achiziționate din afara țării. Unele persoane, din cauza lipsurilor din sistemul medical românesc, sunt nevoite să cumpere aceste medicamente de pe piața neagră, expunându-se la numeroase riscuri de sănătate.  Tratamentul hormonal și majoritatea a procedurilor medicale aferente tranziției nu sunt acoperite de sistemul național de asigurări de sănătate.  Cei mai mulți lucrează o viață pentru a strânge bani pentru o operație de confirmare a genului pe cale chirurgicală. Acei puțini chirurgi dispuși să facă aceste operații, majoritatea în sistemul privat de sănătate, au o experiență limitată și se confruntă cu lipsa oportunităților de specializare.

O carență importantă a sistemului juridic din România este, la ora actuală, absența unei proceduri administrative care să asigure tranziția juridică – recunoașterea din punct de vedere legal a identității unei persoane transgender prin schimbarea indicatorului de gen din CNP și a sexului și a prenumelui în actele de stare civilă. Acum persoanele transgender trebuie să dea în judecată consiliul local pe raza căreia au domiciliul și să se judece cu un procuror, uneori ani de zile, pentru a demonstra cine sunt în realitate. Uneori, hotărârile judecătorești nu sunt bazate pe dovezile prezentate – avize și rapoarte medicale de specialitate, emise fie de endocrinologi și psihiatri, mărturiile familiei și ale apropiaților – ci mai degrabă pe prejudecățile judecătorilor. La această situație se adaugă și proceduri umilitoare pe care le poate dispune instanța: anchetă socială în familie, discuții cu colegii de serviciu, supravegherea periodică a persoanei și evaluarea de către medici legiști fără vreo specializare concretă în domeniul identității de gen.

Procedura actuală aferentă tranziției juridice, anevoioasă, lipsită de predictibilitate și costisitoare, înseamnă un singur lucru: majoritatea  a persoanelor transgender nu fac demersuri pentru a își schimba actele de identitate. Sau, atunci când își iau inima în dinți și se lasă la mila sistemului, sunt refuzate. Deci, cele mai multe persoane transgender nu au un act de identitate care să fie reprezentativ pentru expresia lor de gen. Discrepanța dintre cartea de identitate și înfățișare cauzează, la rândul ei, o gamă largă de probleme financiare – persoanele transgender au o mare dificultate în a accesa un loc de muncă, din cauza discriminării, sau de a interacționa cu instituții publice sau financiar bancare, întrucât identitatea lor este constant pusă sub semnul întrebării.

Această situație financiară precară se suprapune încă din adolescență cu două probleme grave – respingerea persoanei transgender de către familie, dar și respingerea primită din partea mediului educațional, de cele mai multe ori într-un mod violent.

 

Asociația ACCEPT

Asociația MozaiQ

TRANSform

GenderTalk

ECPI – Centrul Euroregional pentru Politici Publice

PSI România, programul Eu Sunt! Tu?

Les Sisterhood Cluj

LGBTeam

Pride România

PRISMA

Rise OUT

LMBTQ Erdélyben – LGBTQ in Transilvania

Ro Q Doc

Asociația Viitorul Tinerilor Prahova, Departamentul Rainbow România

[1] Organizația persoanelor transgender la nivel european.

 

semnatari

Asociația ACCEPT oferă consiliere psihologică gratuită și terapie persoanelor transgender. În cadrul Asociației ACCEPT se poate realiza și evaluare psihologică a persoanelor transgender care doresc să înceapă tranziția medicală, evaluare necesară în consultațiile de specialitate ulterioare.  Asociația ACCEPT oferă atât reprezentare juridică gratuită persoanelor transgender care sunt victime ale discriminării sau ale unor infracțiuni motivate de ură, cât și informare și consiliere juridică asupra procedurilor aferente recunoașterii juridice a identității de gen. De asemenea, în cadrul Asociației ACCEPT puteți beneficia de informații practice despre tranziție.

Asociația MozaiQ, ca organizație comunitară, acordă o atenție deosebită persoanelor transgender și nevoilor acestora. Prin urmare, MozaiQ organizează evenimente comunitare adresate exclusiv acestei comunități, acordă consiliere imediată în cazuri de violență și încearcă să consolideze legături de încredere între persoanele transgender din România.

TRANSform reprezintă mișcarea de emancipare a persoanelor transgender și este cel mai mare grup de suport și inițiativă al comunității trans din Romania. Funcționează ca o rețea grass-root bazată pe solidaritate și spirit comunitar, și este locul unde mulți și multe dintre noi ne-am găsit familia și de unde am pornit pe drumul nostru adevărat.  Mișcarea s-a născut în 2013 și există datorită tuturor membrilor care au decis să rămână alături de cei nou-veniți și să le ofere toata susținerea necesară. Misiunea TRANSform e să ajute prin toate mijloacele la o schimbare socială în bine pentru toata lumea.

 

Ce înseamnă termenul transgender?

Pentru majoritatea persoanelor, identitatea de gen corespunde cu sexul lor biologic şi cu mențiunea privind ‚sexul’ din actele de stare civilă – în termenii cei mai comuni, persoanele cu corp bărbătesc se simt bărbați, cele cu corp femeiesc se simt femei.[1] În cazul persoanelor transgender această suprapunere a  genului  cu sexul biologic nu există, nu este relevantă sau nu este totală.  Cineva care are un corp de femeie se poate identifica drept bărbat. La fel, o persoană cu corp bărbătesc se poate simţi femeie. Transgender este un termen umbrelă care cuprinde diverse situaţii în care această suprapunere dintre gen şi sex nu este completă.

În cazul unei persoane transgender nu este vorba doar despre simplul fapt că preferă hainele masculine sau rolurile masculine, ci despre un disconfort emoțional şi psihologic puternic cu sexul atribuit la naştere şi cu faptul că este identificat în funcţie de acest sex.

[1] Suntem constienti ca există numeroase dezbateri teoretice contemporane cu privire la termenii “sex”, “gen”, “identitate de gen”, etc. Având în vedere spatiul redus şi scopul acestui document, ne limităm la a stabili nişte definiţii de lucru, prin care se poate exprima mai uşor conţinutul unor noţiuni şi concepte.

CONTACT US

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Sending

©2017 KLEO Template a premium and multipurpose theme from Seventh Queen

close

Log in with your credentials

Forgot your details?

Sari la bara de unelte