cover amicisuri

28 de organizații românești și internaționale de drepturile omului critică inițiativa de modificare a definiției familiei din Constituția României

24 de organizații neguvernamentale din România și 4 organizații internaționale de drepturile omului au solicitat Curții Constituționale a României (CCR) să respingă inițiativa de restrângere a definiției familiei prin modificarea articolului 48 (1) din Constituția României.  Organizațiile semnatare consideră inițiativa ilegală în raport cu textul constituțional și standardele de drept internațional, standarde pe care România s-a angajat să le respecte. Inițiativa de redefinire a familiei în Constituția României dintr-o perspectivă religioasă aparține Coaliției pentru Familie și urmărește restrângerea dreptului la viață privată și familie al tuturor celor care se află în familii monoparentale sau în familii formate din cupluri heterosexuale care nu sunt căsătorite, precum şi în familii bazate pe cupluri formate din persoane de același sex, încălcând astfel principiul egalității și nediscriminării.

Solicitarea organizațiilor de drepturile omului din România este susținută de Amnesty International, Comisia Internațională a Juriștilor, ILGA-Europe și European Commission on Sexual Orientation Law. Cele patru organizații intonaționale au transmis o opinie legală separată în atenția Curții. CCR urmează să decidă pe 20 iulie dacă inițiativa de restrângere a definiției familiei respectă criteriile prin care poate fi modificată legea fundamentală a țării.

„Prin intervenția noastră, solicităm Curții Constituționale ca în exercitarea rolului său de garant al supremației Constituției să avizeze negativ inițiativa cetățenească, punând astfel capăt unui exercițiu inutil, manipulator și generator de ură la nivelul întregii societăți. Acest demers al Coaliției pentru Familie reprezintă un abuz de drept deoarece definiția restrictivă propusă pentru familie ca fiind bazată exclusiv pe căsătoria dintre bărbat și femeie în scopul procreării intră în sfera interdicției de revizuire a Constituției, pentru că ar avea ca rezultat suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT)”, a declarat Romanița Iordache, Vice Președinta Asociației ACCEPT. ACCEPT a trimis CCR un amicus curie prezentând argumentele de drept european și drept constituțional comparat, care demonstrează evoluția modului în care familia și căsătoria sunt înțelese în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Amnesty International a considerat că este vital să se implice în acest demers, alături de alte organizații de drepturile omului care au adus argumente juridice în fața Curții Constituționale pentru a apăra drepturile persoanelor LGBT în România. „Am fost martorii unor inițiative similare în alte state europene, care au dus la limitarea drepturilor persoanelor LGBT, în special dreptul la nediscriminare și la viață privată și de familie. Acest curent este foarte îngrijorător. Romania trebuie să respecte obligațiile sale conform standardelor internaționale și europene de drepturile omului. Acum are șansa să arate că protejează drepturile tuturor,” au declarant reprezentanții organizației. Amnesty International, o mişcare globală de peste 7 milioane de oameni cu membri şi suporteri în peste 150 de state şi teritorii, este independentă de orice guvern, ideologie politică, interes economic sau religie.

Comisia Internațională a Juriștilor a transmis, alături de parteneri, opinii scrise Curții Constituționale întrucât consideră inițiativa de restrângere a definiției familiei în România o problemă critică. „Curtea e chemată să judece dacă această propunere de modificare a Constituției este sau nu în acord cu obligațiile României în raport cu tratatele internaționale prin care își asumă să respecte, protejeze și să pună în aplicare drepturile omului inclusiv dreptul de a nu fi discriminat, dreptul de a fi egal în fața legii, dreptul la viață privată și de familie.”

ILGA-Europe, Filiera Europeană a Organizației Internaționale a persoanelor LGBTI, consideră că prevederile internaționale de drepturile omului sunt foarte de clare: “persoanele LGBTI au dreptul să fie protejate de discriminare. CEDO a atras recent atenția asupra poziției vulnerabile a perosanelor LGBTI în societatea românească. Instituția căsătoriei între un bărbat și o femeie nu va avea absolut nimic de câștigat în urma acestei inițiative. Singura consecință a demersului este discriminarea unor cetățeni pe criteriul orientării sexuale, și includerea acestei discriminări în Constituție, ceea ce va duce la creșterea stigmatizării și ostilității la care persoanele LGBTI sunt expuse.”

Coaliția anti-discriminare și organizații neguvernamentale din România au transmis, de asemenea, opinii scrise către CCR, pentru a sublinia caracterul discriminatoriu al inițiativei Coaliției pentru Familie.

Organizațiile care au transmis opinii scrise CCR sunt:

Asociația ACCEPT

ILGA-Europe

Amnesty International

Comisia Internațională a Juriștilor

European Commission on Sexual Orientation Law

Centrul pentru Resurse Juridice

Societatea Academică din România

Institutul pentru Politici Publice

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația ActiveWatch

Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice

Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA

Asociația Funky Citizens

Asociația Română Anti-SIDA

Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Fundația PACT

Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)

Fundația Romanian Angel Appeal

Asociația FRONT

Asociația Expert Forum

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități

Asociația Umanistă Română

Asociația Secular-Umanistă din România

Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii – Romani CRISS

 

Notă: Opiniile scrise transmise Curții Constituționale de semnatari au luat forma a trei documente amicus curiae. Amicus curiae este forma cel mai des folosită de diferite organizaţii neguvernamentale, naţionale sau internaţionale, prin care acestea îşi exprimă propriile puncte de vedere cu privire la aspecte ale unor procese în curs de desfăşurare, atunci când drepturi ale omului au fost sau pot fi încălcate sau ȋn chestiuni de interes public. Amicus curiae este forma acceptată de instanţele de judecată şi curţile constituţionale din diferite ţări şi de tribunalele internaţionale, de exemplu Curtea Europeană de Justiţie sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

marian munteanu 500 500

PNL trebuie să îl retragă pe Marian Munteanu – Candidat incompatibil cu valorile democratice

Coaliția anti-discriminare și alte organizații de drepturile omului fac apel către conducerea Partidului Național Liberal să retragă candidatura lui Marian Munteanu pentru Primăria Municipiului București considerând această nominalizare o ofensă adusă valorilor democratice ale societății în care trăim.

A avut și are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată.
Promovează un discurs bazat pe elemente ortodox-fundamentaliste incompatibil cu valori democratice si chiar Constituționale.

Doar cu aceste motive în minte, și cu îngrijorarea că prin promovarea unei astfel de persoane într-o asemenea candidatură unde poate să își expună ideile nocive ce pot să producă tulburări ireparabile în straturile sociale, etnice, confesionale și nu numai din societate românească cerem PNL retragerea sprijinului politic pentru Marian Munteanu.

Atragem atenția că prin insistarea cu această candidatură, România riscă să intre într-o spirală izolaționistă ce poate avea consecințe foarte grave pentru Democrația românească.

Institutul pentru Politici Publice
Societatea Academică din România
Centrul FILIA
Romani Criss – Centrul Romilor pentru Interventie Socială și Studii
Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”
Asociația ACCEPT
Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi

MApN sancționat pentru că exclude femeile din învățământul militar de teama ca au ciclu și rămân însărcinate

Curtea de Apel București a hotărât vineri, 1 aprilie, că excluderea nejustificată a femeilor de la mai multe specializări militare și oferirea unui număr extrem de mic de locuri pentru femei în învățământul militar superior este discriminatorie. Marea majoritate a instituțiilor de învățământ pre-universitar și universitar ale MApN oferă în continuare un număr de locuri disproporționat de mic pentru femei în comparație cu bărbații, fără prezentarea unor justificări obiective, legitime și proporționale.

MApN a fost deja sancționat prin avertisment de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în octombrie 2014 pentru această diferențiere nefondată. În ciuda acestei sancțiuni, MApN a contestat decizia CNCD în iarna anului trecut, argumentând în fața Curții de Apel București că femeile nu pot face parte din Armata Română pentru că au ciclu menstrual și, câteodată, fac copii:

O abordare fără limitări și constrângeri din partea decidentului militar la concursurile de admitere în unitățile și instituțiile de învățământ militar poate conduce în situația cea mai defavorabilă, la ocuparea an de an a locurilor scoase la concurs numai de către femei, la toate armele și specialitățile militare; prin reducere la absurd, într-o perioadă de 6-9 ani, poate apărea situația conform căreia o escadrilă de avioane multirol sau elicoptere de luptă să fie încadrată numai cu femei, ceea ce conduce, datorită structurii morfo-fiziologice şi biologice a părții feminine, ca în fiecare lună, pentru o perioadă de 4-5 zile escadrila să fie neoperațională, iar pe perioada maternității, care se poate întâmpla pentru mai multe femei din același escadrilă situația să fie asemănătoare.”[1]

“Locurile segregate și existența unui număr de locuri considerabil mai mic alocat femeilor pentru admiterea în cadrul instituțiilor de învățământ din cadrul MApN ne arată încă o dată că în România accesul femeilor este restricționat în anumite domenii doar pentru că sunt femei, aspect de altfel întărit prin argumentele absurde folositede reprezentații MapN,”  declară Andreea Braga, Președinta Centrului FILIA.

Exemplul ales de MApN pentru a își justifica practica discriminatorie este de-a dreptul ironic, mai ales pentru că România a fost singura țară care a avut în Al Doilea Război Mondial o escadrilă formată exclusiv de femei. Escadrila albă a rămas  în istoria Armatei Române prin faptele sale de arme, precum misiuni de evacuare a râniților în Bătălia de la Odessa, Bătălia de la Stalingrad și Bătălia din Crimeea.

Semnatarii[2] petiției depuse de 17 organizații la CNCD au atras atenția că împărțirea inegală pe sexe a locurilor scoase la concurs în cadrul unităților de învățământ ale MApN nu a existat întotdeauna. Accesul fetelor în colegiile militare liceale, de exemplu, a fost permis pentru prima dată în anul 2001. În perioada 2001 – 2004, nu au existat locuri de admitere separate pentru fete și băieți. Structura promoțiilor de absolvenți pentru perioada 2005-2008 demonstrează faptul că prezența fetelor era cel puțin la fel de numeroasă ca cea a băieților, iar performanțele lor școlare, atât la admitere, cât și la absolvire erau, de multe ori, superioare celor realizate de colegii lor băieți. În anul școlar 2016-2017, nu există niciun loc pentru fete în învățământul militar liceal.

„În lipsa unor justificări reale, bazate pe date ştiinţifice concrete care să dovedească faptul că persoanele de sex feminin nu pot face faţă rigorilor profesiei şi condiţiilor de lucru respective, nu putem lega aceste cifre decât de tradiţie bazată pe stereotipuri şi prejudecăţi, ceea ce nu este o explicaţie rezonabilă şi acceptabilă în contextul limitării dreptului la educaţie şi formare profesională pe criteriul sex,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și reprezentanta Coaliției anti-discriminare. „În baza acestui mod reducţionist şi retrograd de a privi viața femeilor, fosta Secretară de Stat Hillary Clinton ar fi trebuit să îşi ia concediu 4-5 zile pe lună, alături de toate femeile care muncesc, indiferent că sunt judecătoare, inginere sau profesoare.”

Continuarea admiterii segregate pe sexe în învățământul militar pentru anul școlar 2016-2017 arată că sancțiunea prin avertisment nu are un impact real asupra celor care discriminează, mai ales luând în calcul faptul că locurile rezervate femeilor rămân în continuare extrem de puține. Coaliția Anti-discriminare, rețea informală de lobby și advocacy care a susținut acest caz în fața Curții de Apel București, atrage atenția că planul de școlarizare pentru 2016-2017 este în continuare discriminatoriu, deși MApN a introdus locuri nesegregate pe sexe la anumite arme. Spre exemplu, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu oferă doar 14 locuri pentru care concursul de admitere se organizează fără a fi luat în considerare genul. Arma în cauză este  intendența, adică serviciul din cadrul forțelor armate care asigură aprovizionarea trupelor cu hrană și cu echipament. Practic, MApN decide că singurul domeniu în care bărbații și femeile pot fi la fel de bine pregătiți este organizarea unei popote militare. Din totalul de 212 locuri scoase la concurs  de Academia Nicolae Bălcescu, 34 de locuri (16%) sunt rezervate femeilor, în timp ce 178 sunt accesibile numai bărbaților.

Coaliția anti-discriminare solicită CNCD ca sancțiunile aplicate să fie proporționale cu gravitatea faptei de discriminare și cu adevărat disuasive. Amintim că CNCD poate sancționa persoanele juridice cu amendă de până la 2.000 până la 100.000 RON pentru discriminare. Situația nu se schimbă pentru că MApN nu a primit încă o sancțiune semnificativă, deși, conform hotărârilor CNCD și a Curții de Apel București, blochează în continuare nejustificat accesul la educație militară pentru întregi generații de femei care își doresc să facă parte din Armata Română.

___________

Coaliţia anti-discriminare este o structură nonguvernamentală informală de lobby și advocacy, formată din zece organizații active în domeniul drepturilor omului în România. Activitatea Coaliţiei a devenit vizibilă în anul 2000, când ONG-uri cu experienţă în lupta împotriva discriminării au susţinut împreună adoptarea Legii nr. 48/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care transpunea standardele anti-discriminare valabile la nivelul Uniunii Europene. Până în prezent, Coaliția a derulat numeroase acțiuni de lobby și advocacy care au contribuit esențial la îmbunătățirea cadrului legislativ anti-discriminare din România. Organizaţiile membre ale Coaliţiei anti-aiscriminare susţin cazuri strategice de discriminare în faţa Consiliului Național pentru Combaterea Discrimnării şi în instanţele de judecată, transmit scrisori deschise, documente cu luări de poziţie şi memorii, organizează proteste şi campanii publice pentru apărarea drepturilor omului în România.

Organizațiile membre ale Coaliţiei anti-discriminare: Asociaţia ACCEPT, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociația ActiveWatch, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice (ECPI), Centrul de Dezvoltare Curriculara şi Studii de Gen – FILIA, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii, Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Centrul European pentru drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD), Centrul pentru Inovare Publică (CIP), Societatea Academică din Romania (SAR) și Liga Pro Europa.

[1] Cerere de chemare în judecată a MApN nr DLJ 772 din 12.02.2015, disponibilă aici.

[2] Organizațiile neguvernamentale Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA, Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe, Asociația Transcena, Asociația Romano ButiQ, Societatea de Analize Feministe – AnA, Asociația GRADO, Asociația E-Romnja, Asociația Pas Alternativ Brașov, Asociația pentru Promovarea Femeii din România, Asociația Romanian Women’s Lobby, Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Asociația Agenția de Monitorizare a Presei, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

Îmbunătățirea legislației anti-discriminare

În contextul dezbaterii parlamentare asupra PL-x nr. 649/2015 Proiect de Lege privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, Asociația ACCEPT, Centrul Filia și Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități au trimis în data de 19 noiembrie 2015 comisiilor parlamentare de specialitate acest punct de vedere:

 

Către: Camera Deputaților

În atenția Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

În atenția Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi

PL-x nr. 649/2015

Proiect de Lege privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup

 

Domnilor Preşedinţi,

Doamnelor şi Domnilor Deputați,

În contextul discutării în comisiile parlamentare a proiectului de lege pentru modificarea OG 137/2000, PL-x nr. 649/2015 Proiect de Lege privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, Asociația ACCEPT, Centrul FILIA și Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități vă solicită pe această cale intervenția pentru a îmbunătăți și completa proiectul curent.

Salutăm pe această cale propunerile de amendamente îmbucurătoare în ceea ce priveşte includerea de măsuri specifice pentru încurajarea respectării drepturilor omului, inclusiv a demnității umane, și combaterea discriminării prin stabilirea de politici publice în domeniile educație, administrație publică, media. Aceste măsuri sunt salutare prin potențialul lor impact pozitiv pe termen lung. Considerăm că stabilirea de sancțiuni concrete pentru nerespectarea acestor prevederi legale și indicarea autorităților specifice care alături de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ar fi mandatate să constate îndeplinirea obligațiilor stabilite în Art. 4-17 din proiectul de lege ar asigura o mai mare eficiență.

Considerăm ca fiind problematică și superfluă propunerea de definire a unor noi concepte precum: demnitatea umană, toleranța, grupul social, defăimarea social, incitarea la ură și discriminare socială.

In ceea ce privește conceptul de demnitate umană vă atragem atenția că atât Curtea Constituțională a României cât și alte instanțe constituționale, cum ar fi cea germană sau israeliană, în aplicarea conceptului de demnitate umană ca valoare fundamentală protejată constituțional s-au pronunțat în favoarea unei abordări dinamice care să permită individualizarea și contextualizarea eventualei încălcări a demnității, de o manieră care să reflecte permanenta evoluție a societății. Absența unei definiții juridice a demnității umane nu a împiedicat nici Curtea Constituțională a României,[1] nici Consiliul Națioanl pentru Combaterea Discriminării și nici instanțele să aplice Art. 15 din OG 137/2000 sau dispoziţiile referitoare la respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei care sunt cuprinse în Titlul II, Capitolul II – Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente, Secţiunea a 3-a – Respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane, respectiv art. 70-77 inclusiv din Codului civil republicat (Legea nr. 287/2009). Considerăm în acest sens ca fiind inutilă introducerea unei astfel de definiții și sugerăm renunțarea la impunerea unui conținut juridic restrictiv în cazul unui concept dinamic cu valențe filosofice.

In mod similar, propunerea de stabilire a unui conținut juridic pentru noțiunea de toleranță este incorectă din punct de vedere lingvistic și inutilă din punct de vedere juridic. Proiectul de lege introduce o definire a toleranței ca manifestare a tratamentului egal care nu are nimic în comun cu utilizarea comună, înregistrată de Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Sugerăm renunțarea la acest concept care nu ține de domeniul normativ și nu poate genera decât confuzii.

Definirea grupului social oferită de proiectul de lege este și ea din păcate generatoare de confuzii. Reamintim că în prezent OG 137/2000 menționează în Art. 2 ca criterii protejate, criteriile “rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu.” Apartenența la un grup social /o categorie socială este așadar deja reglementată prin lege. Este inutilă introducerea unei definiții deja existente.

Conceptele de defăimare socială și incitarea la ură și discriminare socială sunt problematice atât prin potențialul lor de încălcare a libertății de exprimare cât și prin supra-legiferare. In primul rând, textul propus determină restrângerea drepturilor fără respectarea garanțiilor stabilite de Art. 53 din Constituția României – nu există suficientă specificitate, claritate a normei și nu este respectat principiul proporționalității în restrângerea dreptului, fiind astfel justificate îngrijorările că o astfel de normă ar avea un potential de a fi abuzate ducând la o reintoducere a cenzurii. În al doilea rând, discriminarea pe criteriul apartenenței la o categorie socială este deja prevăzută de OG 137/2000, jurisprudența CNCD dovedind că interdicția legală a funcționat în trecut în cazurile când tratamentul diferențiat al unei persoane în baza apartenenței sale la o categorie socială nu era justificat. Incitarea la ură este deja sanctionată de Codul Penal. Sugerăm renunțarea la această propunere care supra-legiferează și prin neclaritate are potențialul de a duce la restrângerea unor drepturi fără respectarea garanțiilor constituționale.

In ceea ce privește mecanismul institutional propus prin proiectul de lege, atragem atenția că stabilirea unui departament separat în cadrul CNCD care nu se află în subordinea Colegiului Director ci al unui Vice-președinte, subminează caracterul independent și coerența instituțională. Propunerea de a stabili un mandat al Departamentului care practic dublează mandatul Consiliului, fără a se afla însă în zona de control a Colegiului Director generează paralizie instituțională și încalcă principiul colegialității care stă la baza activității CNCD în prezent. Este extrem de îngrijorătoare propunerea ca acest Departament să constate îndeplinirea de către instituțiile publice a obligațiilor stabilite prin lege fără detalierea garanțiilor procedurale minime. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are cu siguranță nevoie de resurse sporite pentru realizarea mandatului său curent și pentru a putea dezvolta parteneriatele necesare pentru punerea în practică a politicilor publice listate în Art. 4-17 din proiectul de lege. Capacitarea instituției nu va fi însă realizată prin instituirea de enclave care nu sunt coordonate cu viziunea și procedurile deja existente. Recomandăm modificarea Art. 18 din proiectul de lege în sensul menținerii obligației CNCD ca instituție de a elabora programele, instructajele, ghidurile, parteneriatele și rapoartele menționate, cu creșterea numărului de angajați ai CNCD în mod corespunzător corespunzător.

Textul de lege, similar proiectului Pl-x nr. 501/2015 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare care este în prezent în Camera Deputaților nu răspunde unor nevoi curente ale legislației anti-discriminare. Vă atragem atenția că, în continuare, OG 137/2000 nu menționează explicit criteriul dizabilitate în Art 5-8, 10,11,13,14. Actualele inadvertențe legislative pot fi interpretate în mod greșit ca oferind protecție numai în baza anumitor criterii, cu excluderea unor criterii (dizabilitatea și vârsta). Se poate genera astfel o ierarhie a discriminării, aspect nepermis în dreptul comunitar sau în legislația națională. Deși practica CNCD până în acest moment a fost una de interpretare inclusivă și de aplicare a protecției împotriva discriminării în legătură cu totalitatea criteriilor protejate, o completare a actului normativ în acest sens este de dorit pentru o mai mare claritate dar și ca simbol. Considerăm că dezideratul de a asigura claritatea în ceea ce privește protecția garantată pentru totalitatea criteriilor protejate în legătură cu toate formele de discriminare și în totalitatea domeniilor acoperite de OG 137/2000 poate fi realizat prin introducerea unui Art.2(1) indice 1 care să prevadă: Criteriile prevăzute în Art.2(1) se aplică formelor de discriminare definite în Art. 2(2)-(7) și în domeniile listate de Art. 5-15. Această soluție ar fi de dorit și din punctul de vedere al tehnicii legislative, asigurând o mai mare claritate a textului.

Așa cum am subliniat și în trecut, în momentul modificării legislației în 2013, cadrul legislativ curent pentru combaterea discriminării necesită completarea prin introducerea unor concepte care nu se regăsesc în acest moment în lege dar cu care CNCD, instanțele și grupurile vulnerabile cu care lucrăm se confruntă în practică.

Modificările propuse OG 137/2000 ar trebui să răspundă și următoarelor provocări identificate în ultimii ani ca puncte slabe ale legii:

  1. Includerea definiției segregării, pentru conformitatea cu standardele actuale așa cum rezultă ele din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cu Art. 3 din Convenția ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială. A se vedea inclusiv Notificarea Ministerului Educației și Cercetării din Romania 29323/20.04.2004. Propunem introducerea după Art. 2(5) a formulei: constituie formă gravă de discriminare și se sancționează contravențional segregarea, având ca scop sau efect separarea persoanelor pe criteriul rasial sau etnic.
  2. Introducerea unei definiții după Art. 2(8) a acomodării rezonabile ca obligație de egalitate așa cum decurge ea din Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităț Vă propunem următoarea formulare: Reprezintă discriminare și se sancționează contravențional eșecul asigurării adaptării rezonabile constând din modificările şi ajustările necesare şi adecvate, care nu impun un efort disproporţionat sau nejustificat atunci când este necesar într-un caz particular, pentru a permite persoanelor să se bucure sau să-şi exercite, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
  3. În Art. 26 alin. 1 trebuie incluse si formele noi definite (segregarea si neasigurarea adaptării rezonabile).
  4. Introducerea criteriului identitate de gen ca criteriu protejat în lista criteriilor protejate împotriva discriminării în Art. 2(1). Prin identitate de gen se înţelege experiența conștientizată individual și profund psihologică a genului, care poate să corespundă sau nu cu sexul atribuit la naștere și include un simț personal al propriului corp și al altor expresii de gen, cum ar fi: hainele, discursul, gesturile etc. Reformulat Art. 2(1) ar avea următorul conținut: (1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, identitate de gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
  5. În vederea soluționării corecte a cazurilor de discriminare intersecțională sugerăm reformularea Art. 2(6) ca “orice deosebire, excludere, restricție sau preferință bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1), inclusiv discriminarea intersecțională constând din suprapunerea simultană a unor elemente identitare rezultând din diferitele criterii protejate constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidența legii penale.”
  6. Recomandările, instrumente utilizate pro-activ de CNCD, necesită o mai clară definire în Art. 26 în forma unui nou aliniat. Ca remedii adecvate pentru combaterea discriminării și educarea pentru egalitate ar putea fi adăugate ca sancțiuni dispuse de CNCD și alte remedii cum ar fi obligarea la realizarea de planuri de egalitate, organizarea de cursuri de managementul diversității, obligarea la adoptarea de regulamente interne care să includă principiul egalității și nediscriminării, inclusiv proceduri interne pentru sesizarea și gestionarea situațiilor de discriminare etc. Nerespectarea recomandărilor CNCD, nepublicarea rezumatului hotărârii conform Art. 26 alin 2. ar trebui sancționate prin lege, prin creșterea cuantumului amenzii aplicate prin modificarea Art. 26(4).

 

Ca organizații cu experiență îndelungată în acest domeniu și acoperind o arie largă de tipuri de expertiză, ne manifestăm pe această cale interesul în a participa la dezbaterea publică și a contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru egalitate și nediscriminare.

[1] A se vedea de exemplu Decizia CCR  nr. 1.109 din 8 septembrie 2009 sau Decizia CCR nr. 1.576 din 7 decembrie 2011.

copil site accept-01

Copil discriminat caut oameni care să mă înţeleagă

Visează la egalitatea de şansă, la o şcoală obişnuită din cartierul lor, la joaca cu ceilalţi copii, la o familie împlinită şi o meserie atunci când vor ajunge adulţi.

Visuri fireşti şi deloc ieşite din comun, dar de care sunt îndepărtaţi pe zi ce trece a vieţii lor tot mai mult.

Copiii cu dizabilităţi din România sunt discriminaţi zilnic, priviţi cu neîncredere, daţi la o parte, puşi pe bară sau neacceptaţi în şcolile obişnuite. Pentru că aceste situaţii nu pot fi trecute cu vederea, Coaliţia anti-discriminare oferă consiliere juridică online în mod gratuit tuturor celor discriminaţi şi te încurajează să sesizezi online cazurile de discriminare pe portalul antidiscriminare.ro.

În spatele unei nevoi speciale se află întotdeauna un copil frumos, dornic să descopere lumea. Copilul căruia noi, de cele mai multe ori, îi vedem doar dizabilitatea visează să fie eroul din desene animate, astronaut, doctor sau orice altceva care să dovedească lumii că poate face lucruri măreţe. Poate fi fascinat de vioară, de mediul înconjurător, de universul culorilor aşternute pe hârtie sau pânză, de cosmos sau de animale şi, mai presus de orice, îşi doreşte să se joace şi să fie iubit. Aşa sunt toţi copiii, aşa se dezvoltă şi aşa iau naştere visuri. Copiii ne dovedesc că sunt adevărate comori care, printr-un zâmbet sau o îmbrăţişare, ne arată că fiecare zi poate fi remarcabilă. Depinde doar de noi să îi sprijinim ca să ajungă acolo unde visează.

Visurile unui copil nu ţin cont de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă sau afecţiune. Nu ştiu să defavorizeze, aşa că se ”inserează” nevăzute în mintea sau sufletul oricărui copil.

Discriminarea nu are vârstă

Discriminarea se poate manifesta de timpuriu, aşa cum se întâmplă în şcoli. Deşi legislaţia le garantează o educaţie egală, copiii cu dizabilităţi întâmpină dificultăţi în a avea acces la o şcoală obişnuită. Se confruntă cu reticenţa cadrului didactic şi apoi cu prejudecăţile celorlalţi părinţi, care, din lipsă de informare, le condamnă dizabilitatea. În final, părintele devine neputincios în faţa unui sistem care îi discriminează copilul şi apelează la instituţii închise sau şcoli speciale, iar copilul lui îşi pierde şansa de a creşte firesc, alături de ceilalți copii.

Mai mult, v-aţi gândit vreodată câtă durere se poate ascunde în sufletul unui părinte care îşi duce copilul în parc doar după ce toţi ceilalţi copiii au plecat la masă sau la culcare?  ”Îmi doresc să trăiesc momentul în care Clara va merge în parc în plină lumină a zilei, îmi doresc să se dea pe tobogan şi în leagăn fără să aud cuvinte pline de răutate sau să se facă gol în jurul nostru” ne spune Mădălina Turza, mama unei fetiţe cu Sindrom Down.

“Copiii nu îşi vor aminti de lucrurile materiale pe care le-ai dăruit lor, ci de sentimentele pe care le-ai împărtăşit lor.” – Richard L.Evans

Discriminarea este cea mai dură amintire pe care i-o poţi lăsa unui copil. Lasă urme adânci în sufletul lor fragil şi, indiferent de câtă dragoste îi arată părinţii, e greu să le ştergi. Pentru acest lucru e nevoie ca societatea să înţeleagă discriminarea şi efectele ei şi să o reclame atunci când se întâlnesc cu astfel de cazuri

Antidiscriminare-vizual-set1_facebook

 Cum identifici discriminarea?

Discriminarea este o acţiune care presupune un tratament diferit, nedrept faţă de persoane din cauza apartenenţei lor la un anumit grup social.  Există mai multe forme de comportamente discriminatorii, dar toate implică o anumită formă de excludere sau de respingere şi încălcarea  unui drept garantat de lege, cum ar fi accesul la educaţie de calitate.

Copilul meu a fost dat afară din şcoală. Nu ştiu şi nu am unde să merg cu el. A fost batjocorit, îmbrâncit, făcut retardat, handicapat, umilit. Copilul meu are Sindrom Down.”, scrie Mădălina Turza (Preşedintele Centrului European pentru Drepturile copiilor cu Dizabilităţi) în articolul “Manifestul părintelui altfel. Respectă-mi copilul!”, de pe blogul personal.

Însă, chiar dacă are Sindromul Down, copilul Mădălinei râde, se joacă, construieşte turnuri nesfârşite de cuburi colorate şi şi-ar dori să fie cel mai bun prieten al lui Sportacus. Zâmbeşte când îi zâmbeşti, te îmbrăţişează când nu te aştepţi şi îţi oferă brusc şi necondiţionat o mostră din felul în care ea înţelege şi iubeşte lumea şi oamenii: fără bariere, convenţii şi prejudecăţi.

Sesizează discriminarea pe antidiscriminare.ro!

Coaliţia anti-discriminare oferă consiliere juridică online în mod gratuit tuturor celor discriminaţi şi te încurajează să sesizezi online cazurile de discriminare pe portalul antidiscriminare.ro.

Sistemul de sesizare este unul simplu de urmat, în 3 paşi. Accesează site-ul antidiscriminare.ro şi pe prima pagină vei observa butonul „consiliere juridică online.” Un click pe buton te va duce la formularul prin care poţi solicita consiliere. Formularul are câteva campuri obligatorii care trebuie completate cu următoarele informaţii:

  1. numele sau pseudonimul pe care doreşti să îl folosim
  2. o adresă de email pentru a îţi răspunde la solicitare
  3. o scurtă descriere a situaţiei de discriminare cu care te confrunţi
  4. întrebările concrete pe care doreşti să le adresezi consilierului

Ne poţi da şi alte informaţii suplimentare, cum ar fi criteriul în baza căruia consideri că eşti discriminat sau mai multe detalii despre modul în care ai încercat până în acest moment să îţi faci dreptate. Poţi să ataşezi solicitarii tale orice documente crezi că sunt importante pentru a ilustra situaţia în care te găseşti. Un expert jurist îţi va răspunde la solicitare în termen de cinci zile lucrătoare, pentru a te sfătui asupra paşilor pe care trebuie să îi urmezi în raport cu autorităţile competente să acţioneze pentru a rezolva cazul de discriminare cu care te confrunţi.

Noi, împreună, avem puterea de a transforma lumea. Sesizează discriminarea dacă vrei să trăieşti într-o Românie mai bună! O Românie în care ne luptăm împreună pentru acces egal la educaţie, sănătate, servicii publice sau private şi un loc de muncă.  O Românie în care ne dorim să avem drepturi egale.

Atunci când te confrunţi sau observi un caz de discriminare, trimite-ne un mesaj pe antidiscriminare.ro şi îţi vom oferi asistenţa juridică primară online. Te vom ajuta să identifici autorităţile publice către care poţi reclama nedreptatea cu care te lupţi şi te vom sfătui asupra modului în care poţi acţiona pentru a-ţi apăra drepturile şi demnitatea.

 Coaliţia anti-discriminare este o structură nonguvernamentală informală de lobby și advocacy, formată din zece organizații active în domeniul drepturilor omului în România. În prezent, Coaliţia derulează un program de asistenţă juridică gratuită online adresat persoanelor care se confruntă cu discriminarea în România, în perioada iunie 2014 – aprilie 2016. Acesta serviciu de consiliere online este disponibil pe website-ul antidiscriminare.ro. Serviciul oferit face parte din proiectul “Acces la justiţie şi remedii adecvate pentru persoanele care sunt victime ale discriminării”,  finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, www.fondong.fdsc.ro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014

 Mulţumim pentru susţinere: România TV, Tango, Agerpres, România Pozitivă, Ordinea Zilei, Acasă.ro, revistaioana.ro,ROL.ro, Observatorul.ro, Chinezu.

Parlamentul-Romaniei

Parlamentul vrea să numească pe șest șase membri în conducerea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

Printre candidați: un arestat, un xenofob, un ultraortodox și o specialistă în cazane sub presiune

Coaliția anti-discriminare protestează față de modul total netransparent în care se derulează procedurile de numire a șase noi membri în Colegiul director al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Ca parte a procesului de desemnare a celor șase membri în CNCD, audierea celor 18 candidați în comisiile de specialitate (cele juridice, de drepturile omului și pentru egalitate de șanse din Camera Deputaților și Senat) ar trebui anunțată din timp, iar ședințele comisiilor ar trebui să fie publice. În realitate anunțul despre audierea candidaților a apărut ca un zvon la finele săptămânii trecute și s-a transformat azi, 23 martie, în realitate, când pe site-ul Senatului a apărut pe ordinea de zi de marți, 24 martie, a două comisii – cea juridică și cea de drepturile omului – punctul: „numirea a șase membri în cadrul Colegiului director al CNCD”. Mai mult, niciunul dintre cei patru candidați propuși de societatea civilă, prin Coaliția anti-discriminare, nu a fost anunțat oficial că trebuie să se prezinte marți la comisie ca să fie audiat. Iar unii dintre candidați nu sunt din București.

Conform Ordonanței 137/2000,  comisiile de specialitate nu sunt cele care numesc membrii, ci doar îi audiază. Desemnarea membrilor Colegiului director se face exclusiv  în plenul camerelor reunite ale Parlamentului, prin vot. Audierea candidaților în condiții de transparență este însă extrem de importantă pentru selectarea celor mai potrivite persoane care să fie numite în Colegiul Director al CNCD cu atât mai mult cu cât printre cei 18 candidați figurează persoane potențial incompatibile cu postul pentru care s-au înscris: amintim că Daniel Vasile a fost arestat săptămâna trecută pentru luare de mită, iar alți trei candidați au fost contestați de Coaliția anti-discriminare pentru lipsă de experiență profesională sau discurs discriminator pe care l-au avut în spațiul public. Semnalăm și faptul că, potrivit ordinii de zi de marți a Comisiei juridică a Senatului, ședința ar urma să dureze doar jumătate de oră, timp insuficient pentru altceva decât formalități.

Pentru motivele expuse mai sus solicităm Parlamentului să reprogrameze ședința de audiere a candidaților la Colegiul Director al CNCD, să anunțe din timp data audierilor pentru ca toți cei interesați să poată participa și să aloce un interval de timp care să fie suficient organizării unei audieri reale și nu formale.

Coaliția anti-discriminare este formată din nouă organizații non-guvernamentale care apără și promovează drepturile omului:

Asociaţia ACCEPT

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Asociația ActiveWatch

Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice (ECPI)

Centrul de Dezvoltare Curriculara şi Studii de Gen – FILIA

Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Liga Pro Europa

Institutul pentru Politici Publice (IPP)

Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii

 

Societatea civilă propune patru candidaturi pentru Colegiul Director Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și solicită Parlamentului o procedură transparentă

Coaliția anti-discriminare, formată din nouă organizații non-guvernamentale care apară și promovează drepturile omului, susține candidaturile a patru reprezentanți ai societății civile pentru Colegiul Director al Colegiul Director al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), depuse azi, 6 martie 2015, la Parlament.

Cei patru candidați sprijiniți de societatea civilă sunt:

Oana Băluţă, conferenţiar universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti, expertă în egalitate de gen;
Cerasela Bănică, expertă în domeniul combaterii discriminării romilor;
Cristinel Buzatu, expert jurist, colaborator al Agenţiei pentru Drepturile Omului a Uniunii Europene;
Crina Morteanu, expertă în egalitate de gen şi promovarea drepturilor minorităţilor.

La 12 ani după înființarea CNCD, partidele politice parlamentare trebuie să propună și să numească șase noi membri ai Colegiului Director dintr-un total de nouă. Politizarea excesivă a acestui proces reprezintă un risc real pentru continuitatea și consolidarea instituțională a CNCD. Viitorul Colegiu Director, în măsura în care își tratează mandatul cu responsabilitate, are datoria de a spori capacitatea instituțională și profesională a CNCD. În consecință, este necesar ca partidele politice să propună persoane competente și cu un interes dovedit în domeniul combaterii discriminării pentru mandatele de membru al Colegiul Director al CNCD. Credibilitatea unui organism specializat în combaterea discriminării, din perspectiva legislației europene, este asociată direct nu doar cu independența de care trebuie să se bucure acesta, ci și cu calitatea activității și profesionalismul membrilor săi.

Odată cu cele patru candidaturi depuse azi, organizațiile semnatare solicită Parlamentului respectarea principiilor transparenței, reprezentativității, independenței și profesionalismului în cadrul procesului de propunere și nominalizare a membrilor Colegiului Director al CNCD. Un proces transparent de desemnare, cu respectarea procedurilor de nominalizare stabilite prin lege, publicarea oficială în timp util a propunerilor și a documentelor privind candidații care să facă dovada pregătirii și experienței lor profesionale (curriculum vitae, cazier judiciar, declarații pe proprie răspundere), precum și asigurarea publicității audierilor candidaților.

Coaliția anti-discriminare, alături de alte 17 organizații, își exprimă disponibilitatea de cooperare cu membrii Parlamentului în cursul procesului de nominalizare (ce se va încheia la data de 22 aprilie) în scopul garantării eficienței instituționale a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Persoane de contact:
Florin Buhuceanu, Director al Asociației ACCEPT, 0728530729, florin@acceptromania.ro
Maria Nicoleta Andreescu, Director executiv al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki, 0733078721, nandreescu@apador.org
• Organizațiile care sprijină cele patru candidaturi la Colegiul Director al CNCD:
Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună
Asociația ACCEPT
Asociația ActiveWatch
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH
Asociația ANAIS
Asociația Funky Citizens
Asociația Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului – GRADO
Asociația Română Anti-SIDA – ARAS
Asociația Transcena
Asociația Mediawise Society
Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități – CEDCD
Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI
Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații – CRJI
Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe
Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI
Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii – Romani CRISS
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC
Fundația Șanse egale pentru femei – ȘEF
Institutul pentru Politici Publice – IPP
Liga Pro Europa
Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS
Asociația Pas Alternativ
Asociația de planificare familială din România – APFR