Trans candle

325 de persoane transgender ucise din ură în ultimul an

An de an, pe 20 noiembrie, comunitățile LGBT din întreaga lume se întâlnesc pentru a comemora viețile persoanelor trans care acum nu mai sunt printre noi. În ultimele 12 luni, 325 persoane transgender au fost ucise în întreaga lume, cu 30 mai multe decât în anul anterior.  Anul acesta, printre victimele transfobiei se numără și Laura Ursaru, o femeie transgender din România, în vârstă de 27 de ani. Laura s-a stins la Roma, Italia, după ce criminalul a aflat identitatea ei de gen. Laura lasă în urmă o familie îndurerată – doi părinți bătrâni, 7 frați și numeroși nepoți. În Italia, la fel ca mii de alte românce, practica sexul comercial. Din 2008 și până în prezent, s-au raportat 2609 de persoane trans ucise în lume. 69% erau migranți, iar 62% – lucrătoarele sexuale, conform raportului Trans Murder Monitoring întocmit de TGEU – Transgender Europe.[1]

Din cunoștințele noastre, Laura este prima persoană transgender româncă ucisă din ură. Statisticile oficiale, totuși, atât la nivel global, cât și național, nu spun o poveste completă. Cazurile raportate sunt doar vârful icebergului; din cauza marginalizării persoanelor transgender în societate sau pentru că forțele de ordine nu colectează date statistice detaliate despre infracțiunile motivate de ură, așa cum se întâmplă și în România, majoritatea cazurilor rămân neconsemnate.

„Comunitatea transgender din România este, probabil, comunitatea aflată în situația cea mai vulnerabilă. De cele mai multe ori suntem respinși de familie, batjocoriți la scoală, pe stradă, discriminați când vine vorba de găsirea sau menținerea unui loc de muncă. Extrem de puținii profesioniști din domeniul medical și juridic, dispuși să ne ofere asistență, se lovesc de un sistem care nu știe și nu recunoaște existența noastră. Lipsa procedurilor, a medicilor, avocaților, psihologilor pregătiți în domeniul identității de gen se traduce în atitudini discriminatorii, abuzive, intruzive, defăimătoare. Care, așa cum s-a întâmplat în cazul Laurei, pot avea consecințe tragice. E comunitatea în care se înregistrează cel mai mare număr de victime ale urii și comunitatea cu cel mai mare grad de suicid. Iar autoritățile închid ochii,” a declarat Patrick Brăila, Coordonator al activităților pentru persoane transgender la Asociația ACCEPT.

„Statul nu ne respectă și societatea ne tratează cu dispreț, pe baza unor prejudecăți și a dezinformării. Vrem să fim tratați ca cetățeni egali, vrem să avem dreptul de a ne schimba actele mai ușor, să existe acoperire medicală pentru nevoile noastre, să fim priviți în societate așa cum trebuie, fără discriminare. De asemenea, avem în continuare probleme în câmpul muncii, la angajare, lucru inacceptabil. Și eu, la fel ca multe alte persoane transgender, m-am confruntat cu acte de violență. Este o realitate dură, care nu mai poate continua așa,” a declarat Alexa Valianatos, membră MozaiQ.

O parte semnificativă a comunității transgender dorește să realizeze tranziția juridică sau cea medicală. Tranziția medicală reunește toate acele proceduri, precum terapia hormonală sau intervențiile chirurgicale, care permit unei persoane să își afirme identitatea de gen reală.

Din lipsa unor protocoale medicale clare și a unor medici cu competențe specifice în domeniul tranziției medicale, multe persoane transgender iau decizia de a începe terapia hormonală pe cont propriu. Procurarea legală a hormonilor este aproape imposibilă – o parte din medicamente nu există în farmaciile din România, ci trebuie achiziționate din afara țării. Unele persoane, din cauza lipsurilor din sistemul medical românesc, sunt nevoite să cumpere aceste medicamente de pe piața neagră, expunându-se la numeroase riscuri de sănătate.  Tratamentul hormonal și majoritatea a procedurilor medicale aferente tranziției nu sunt acoperite de sistemul național de asigurări de sănătate.  Cei mai mulți lucrează o viață pentru a strânge bani pentru o operație de confirmare a genului pe cale chirurgicală. Acei puțini chirurgi dispuși să facă aceste operații, majoritatea în sistemul privat de sănătate, au o experiență limitată și se confruntă cu lipsa oportunităților de specializare.

O carență importantă a sistemului juridic din România este, la ora actuală, absența unei proceduri administrative care să asigure tranziția juridică – recunoașterea din punct de vedere legal a identității unei persoane transgender prin schimbarea indicatorului de gen din CNP și a sexului și a prenumelui în actele de stare civilă. Acum persoanele transgender trebuie să dea în judecată consiliul local pe raza căreia au domiciliul și să se judece cu un procuror, uneori ani de zile, pentru a demonstra cine sunt în realitate. Uneori, hotărârile judecătorești nu sunt bazate pe dovezile prezentate – avize și rapoarte medicale de specialitate, emise fie de endocrinologi și psihiatri, mărturiile familiei și ale apropiaților – ci mai degrabă pe prejudecățile judecătorilor. La această situație se adaugă și proceduri umilitoare pe care le poate dispune instanța: anchetă socială în familie, discuții cu colegii de serviciu, supravegherea periodică a persoanei și evaluarea de către medici legiști fără vreo specializare concretă în domeniul identității de gen.

Procedura actuală aferentă tranziției juridice, anevoioasă, lipsită de predictibilitate și costisitoare, înseamnă un singur lucru: majoritatea  a persoanelor transgender nu fac demersuri pentru a își schimba actele de identitate. Sau, atunci când își iau inima în dinți și se lasă la mila sistemului, sunt refuzate. Deci, cele mai multe persoane transgender nu au un act de identitate care să fie reprezentativ pentru expresia lor de gen. Discrepanța dintre cartea de identitate și înfățișare cauzează, la rândul ei, o gamă largă de probleme financiare – persoanele transgender au o mare dificultate în a accesa un loc de muncă, din cauza discriminării, sau de a interacționa cu instituții publice sau financiar bancare, întrucât identitatea lor este constant pusă sub semnul întrebării.

Această situație financiară precară se suprapune încă din adolescență cu două probleme grave – respingerea persoanei transgender de către familie, dar și respingerea primită din partea mediului educațional, de cele mai multe ori într-un mod violent.

 

Asociația ACCEPT

Asociația MozaiQ

TRANSform

GenderTalk

ECPI – Centrul Euroregional pentru Politici Publice

PSI România, programul Eu Sunt! Tu?

Les Sisterhood Cluj

LGBTeam

Pride România

PRISMA

Rise OUT

LMBTQ Erdélyben – LGBTQ in Transilvania

Ro Q Doc

Asociația Viitorul Tinerilor Prahova, Departamentul Rainbow România

[1] Organizația persoanelor transgender la nivel european.

 

semnatari

Asociația ACCEPT oferă consiliere psihologică gratuită și terapie persoanelor transgender. În cadrul Asociației ACCEPT se poate realiza și evaluare psihologică a persoanelor transgender care doresc să înceapă tranziția medicală, evaluare necesară în consultațiile de specialitate ulterioare.  Asociația ACCEPT oferă atât reprezentare juridică gratuită persoanelor transgender care sunt victime ale discriminării sau ale unor infracțiuni motivate de ură, cât și informare și consiliere juridică asupra procedurilor aferente recunoașterii juridice a identității de gen. De asemenea, în cadrul Asociației ACCEPT puteți beneficia de informații practice despre tranziție.

Asociația MozaiQ, ca organizație comunitară, acordă o atenție deosebită persoanelor transgender și nevoilor acestora. Prin urmare, MozaiQ organizează evenimente comunitare adresate exclusiv acestei comunități, acordă consiliere imediată în cazuri de violență și încearcă să consolideze legături de încredere între persoanele transgender din România.

TRANSform reprezintă mișcarea de emancipare a persoanelor transgender și este cel mai mare grup de suport și inițiativă al comunității trans din Romania. Funcționează ca o rețea grass-root bazată pe solidaritate și spirit comunitar, și este locul unde mulți și multe dintre noi ne-am găsit familia și de unde am pornit pe drumul nostru adevărat.  Mișcarea s-a născut în 2013 și există datorită tuturor membrilor care au decis să rămână alături de cei nou-veniți și să le ofere toata susținerea necesară. Misiunea TRANSform e să ajute prin toate mijloacele la o schimbare socială în bine pentru toata lumea.

 

Ce înseamnă termenul transgender?

Pentru majoritatea persoanelor, identitatea de gen corespunde cu sexul lor biologic şi cu mențiunea privind ‚sexul’ din actele de stare civilă – în termenii cei mai comuni, persoanele cu corp bărbătesc se simt bărbați, cele cu corp femeiesc se simt femei.[1] În cazul persoanelor transgender această suprapunere a  genului  cu sexul biologic nu există, nu este relevantă sau nu este totală.  Cineva care are un corp de femeie se poate identifica drept bărbat. La fel, o persoană cu corp bărbătesc se poate simţi femeie. Transgender este un termen umbrelă care cuprinde diverse situaţii în care această suprapunere dintre gen şi sex nu este completă.

În cazul unei persoane transgender nu este vorba doar despre simplul fapt că preferă hainele masculine sau rolurile masculine, ci despre un disconfort emoțional şi psihologic puternic cu sexul atribuit la naştere şi cu faptul că este identificat în funcţie de acest sex.

[1] Suntem constienti ca există numeroase dezbateri teoretice contemporane cu privire la termenii “sex”, “gen”, “identitate de gen”, etc. Având în vedere spatiul redus şi scopul acestui document, ne limităm la a stabili nişte definiţii de lucru, prin care se poate exprima mai uşor conţinutul unor noţiuni şi concepte.

6. 2011 NY IMG_0355 copy

Adrian și Clai își apără familia în fața judecătorilor europeni pe 21 noiembrie

Adrian Coman și Clai Hamilton se vor înfățișa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în data de 21 noiembrie 2017, alături de avocata de drepturile omului Iustina Ionescu și Romanița Iordache, expert în domeniul nediscriminării și membră a Asociației ACCEPT. Audierea este organizată ca urmare a trimiterii preliminare solicitate de Curtea Constituțională a României. În mod excepțional, CJUE a decis că procedurile din cauză vor avea loc în fața Marii Camere, unde sunt analizate doar cazuri de maximă importanță pentru cadrul juridic al Uniunii Europene. În 2016, 54 de spețe au fost audiate de către Marea Cameră a CJUE, ceea ce reprezintă doar 8% din totalul cazurilor judecate[1]. Audierile se desfășoară în prezența a 15 judecători, fiecare reprezentând un alt stat membru UE. Completul va fi condus de Președintele Curții, judecătorul belgian Koen Lenaerts. Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe va asigura reprezentarea României.

„Așteptăm cu nerăbdare ziua audierii. Realitatea este că ne plimbăm din tribunal în tribunal de 5 ani de zile, când noi cerem ceva foarte simplu. Eu și Clai dorim  să fim recunoscuți ca ceea ce suntem de peste 15 ani – o familie. Dacă noi am decis că împărțim o casă, o masă, toate cele bune și cele rele, cum poate statul român să ne spună că nimic din ce am clădit împreună nu contează și că familia noastă trebuie să se destrame atunci când trecem granița?” a declarat Adrian Coman.

Adrian și Clai s-au cunoscut în 2002 în New York și s-au căsătorit în Bruxelles în 2010, după 8 ani de relație stabilă. Angajamentul lor a continuat, chiar dacă din rațiuni financiare au fost nevoiți să lucreze pentru câțiva ani în țări diferite, așa cum trăiesc în ziua de azi milioane de români. Atunci când Adrian și-a pierdut locul de muncă în 2012, și-a dorit să vină cu Clai și să locuiască în România împreună, în baza dreptului cetățenilor europeni la liberă circulație pentru ei și familia lor. Inspectoratul General pentru Imigrări a refuzat să le acorde acest drept de reședință, Clai având obligația să părăsească țara după 3 luni. În 2013 familia Coman-Hamilton a dat statul român în judecată, cu sprijinul Asociației ACCEPT și al Coaliției anti-discriminare.

Cazul familiei Coman-Hamilton a fost transmis către CJUE pentru o opinie preliminară de către judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) în decembrie 2016. Judecătorii constituționali au solicitat, prin întrebările adresate CJUE, clarificări asupra aplicării legislației europene privind libera circulație pe teritoriul UE în cazul soților de același sex.

„Decizia CJUE va clarifica modul în care statele membre trebuie să interpreteze termenul „soți” din cadrul Directivei 38 privind libera circulație pe teritoriul Uniunii Europene. Această decizie nu poate modifica modul în care se oficiază căsătoria în România, însă poate crea obligații concrete pentru țara noastră în domeniul liberei circulații privind recunoașterea familiei de facto și a familiei  gay legal constituite în alte state membre UE. Hotărârea instanței este obligatorie atât pentru România, cât și pentru toate statele membre ale Uniunii Europene,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de caz. „Faptul că audiere este organizată la Marea Cameră a CJUE arată importanța pe care judecătorii europeni o dau cazului nostru: este prima dată când ei au oportunitatea să clarifice dacă prin „soți” se înțelege și soții de același sex în legislația comunitară.  În acest moment, 22 din 28 de UE au reglementat o formă de protecție juridică pentru familiile bazate pe cupluri de același sex. România se plasează și în acest domeniu la coada Europei pentru că nu oferă nicio formă de recunoaștere juridică familiilor gay.”

“Acest caz este atât de important – va oferi în sfârșit claritate juridică cuplurilor de același sex care se întreabă dacă parteneriatul și căsătoria lor vor fi recunoscute sau nu atunci când se bucură de dreptul fundamental la libera circulație în cadrul UE. La momentul actual, aceste cupluri rămân dependente de buna voință a statului membru gazdă de a recunoaște relațiile lor de parteneriat și de familie. Nesiguranța are un impact enorm asupra vieții lor, de la dreptul de a locui și de a munci, de a se bucura de alte drepturi pe care trebuie să le aibă cuplurile căsătorite,” a declarat Katrin Hugendubel, Directoare de Advocacy a ILGA-Europe, organizația europeană a persoanelor LGBTI. „ILGA-Europe speră că instanța europeană va profita de această ocazie pentru a asigura în cele din urmă un tratament egal pentru cuplurile și familiile de același sex pentru a se deplasa liber și fără discriminare în cadrul UE,” a adăugat aceasta.

Cazul este suspendat în fața instanțelor din România până la comunicarea hotărârii CJUE. Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate statele membre UE și pentru toți cetățenii europeni.  În prezent, Adrian și Clai nu reprezintă singura familie gay care poate întâmpina probleme juridice la reîntoarcerea în România. În Spania, de exemplu, sunt cel puțin 91 de cupluri de același sex căsătorite în care cel puțin un soț e român. În Germania există 119 români care sunt într-o relație de parteneriat civil, total nerecunoscută de România. Datele sunt furnizate de serviciile de evidență a persoanelor din aceste state, prin intermediul reprezentanțelor diplomatice.

Cazul familiei Coman-Hamilton este susținut de Asociația ACCEPT și Coaliția anti-discriminare. ILGA-Europe a transmis un memoriu amicus curiae în cazul aflat pe rolul CCR, alături de Centrul AIRE (Consiliere privind Drepturile Individuale în Europa), Comisia Europeană pentru Legislație privind Orientare Sexuală (ECSOL), Federația Internațională a Ligilor de Drepturile Omului (FIDH – Fédération Internationale des Ligues des Droits de l’Homme) și Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ).

[1] Raportul anual al Curții de Justiție a Uniunii Europene  pentru anul 2016, p. 93

 

Detalii despre cazul familiei Coman-Hamilton pe http://coman.acceptromania.ro/?lang=ro.

single mom

Societatea civilă solicită opinia Comisiei de la Veneția pe tema redefinirii familiei

Un număr de 48 de organizații ale societății civile au solicitat astăzi Președintelui României, Klaus Iohannis, Președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și Președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, să consulte Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Lege, în privința propunerii care restrânge definiția familiei în Constituție.

Propunerea legislativă se află în acet moment în dezbaterea Birourilor Permanente reunite, în urma refuzului deputaților din data de 28 martie de a da un vot final asupra inițiativei, din cauza conflictului de competențe între cele două camere ale Parlamentului, în cadrul procedurii de revizuire a Constituției. Semnatarii consideră acest moment ca fiind unul oportun pentru clarificarea legalității procedurale a inițiativei pe plan național, dar mai ales pentru consultarea Comisiei de la Veneția, în vederea obținerii unui punct de vedere asupra definiției propuse să fie date familiei în raport cu standardele europene în privința drepturilor omului.

Organizațiile semnatare consideră necesară asigurarea unei definiții incluzive a familiei în Constituția României, pentru a proteja toate acele familii care nu corespund unui fals portret tradițional: familiile monoparentale, extinse sau bazate pe uniuni consensuale neînregistrate. Aceste familii, numeroase în societate, nu sunt inferioare și merită în egală măsură protecția legii. Conform ultimului recensământ din 2011, peste 800 000 de români trăiesc în familii bazate pe uniuni consensuale neînregistrate, în timp ce anchetele sociologice estimează că numărul lor real se apropie de 7% – 10% din  populație – respectiv aproximativ 2 milioane de persoane. Mai mult, recensământul din 2011 arată că 14% dintre familiile din România sunt familii monoparentale.

Comisia de la Veneția este un for de experți europeni pe teme constituționale, în cadrul Consiliului Europei. Aceasta veghează la respectarea valorilor constituționale și democratice în statele membre CE, printr-un dialog consolidat cu instituțiile statului de drept. Comisia a oferit României consiliere, susținere și expertiză de fiecare dată când aceasta a fost solicitată, atât în cadrul fiecărui proces de revizuire a Constituției României, cât și în cadrul modificării legislației electorale sau referendare. Orice modificare a Constituției, cât și legislația punctuală pentru organizarea referendumul constituțional, trebuie să respecte recomandările făcute de Comisia de la Veneția în Opinia sa referitoare la România din 2014[1] și în ghidul de standarde pentru modificarea constituțiilor elaborat în 2010 de această instituție.[2]

Cererea a fost transmisă în cursul acestei dimineți, prin intermediul unui Apel semnat de cei 48 de inițiatori: Coaliția anti-discriminare;  ActiveWatch; Agenția Împreună; Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR); ARAS – Asociația Română Anti-SIDA; Asociația ANAIS; Asociația E-Civis; Asociația E-Romnja; Asociația Maatka Phi; Asociația pentru Libertate si Egalitate de Gen- A.L.E.G.; Asociația RHRN – Romanian Harm Reduction Network; Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință; Asociația Umanistă Română ; Asociația ACCEPT; Asociația Carusel; Asociația Mame pentru Mame; Asociația MetruCub – resurse pentru cultură; Asociația MozaiQ LGBT; Asociația Necuvinte; Asociația Viitorul Tinerilor; ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România; ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE; Be An Angel Romania, Cluj-Napoca; Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO); Centrul de Studii Internaționale; Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități – CEDCD; Centrul FILIA; Centrul pentru Inovare Publică; Centrul pentru Studiul Democrației; CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică; Consiliul Tineretului din România (CTR); ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice; FRONT; Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Fundația PARADA; Fundația Rațiu pentru Democrație; Funky Citizens; Grow Up Romania; Institutul pentru Politici Publice; Les Sisterhood Cluj; MCA România – Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România; RiseOUT; Romanian Women’s Lobby; Societatea Academică din România; Societatea de analize feministe AnA; Societatea de Educație Contraceptiva si Sexuala (SECS); Societatea Independenta  Romana a Drepturilor Omului – SIRDO; Tineri pentru Tineri.

PERSOANĂ DE CONTACT PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Teodora Ion-Rotaru, Coordonatoare de programe, Asociaţia ACCEPT (asigură secretariatul Coaliţiei)

Telefon/fax: 021 252 56 20; 021 252 90 00;  Mobil: 0723503162

E-mail: teodora@acceptromania.ro

Textul integral transmis instituțiilor este disponibil aici: Apelul societății civile pentru consultarea Comisiei de la Veneția

_________

[1] Venice Commission, CDL-AD(2014)010
Opinion on the Draft Law on the Review of the Constitution of Romania, adopted by the Venice Commission at its 98th Plenary Session, (Venice, 21-22 March 2014) paragrafele 24-31.

[2] Venice Commission, CDL-PI(2015)023 Compilation of Venice Commission concerning constitutional Provisions for amending Constitutions

24568396 - hand of a judge holding a hammer or gavel

Prevederile OUG 13/2017 care diluează cadrul legislativ anti-discriminare nu trebuie preluate în următoarele propuneri de modificare ale Codului Penal

Asociația ACCEPT consideră că prevederile Ordonanței de Urgență 13/2017, prin care abuzul în serviciu cu consecințe discriminatorii este sancționat superficial și legiferarea cu intenția de a discrimina este dezincriminată, sunt un pericol la adresa statului de drept și protecției oferită minorităților. ACCEPT a transmis Curții Constituționale a României (CCR) un punct de vedere amicus curiae asupra neconstituționalității articolul 297, alineatele 2 și 3, al OUG 13[1], prin care  este afectat în mod grav regimul de sancționare al unor infracțiuni care au motivații discriminatorii, încălcând atât principiul egalității și nediscriminării garantat constituțional, cât și obligațiile pe care România le are în baza angajamentelor internaționale de drepturile omului și a prevederilor din dreptul european.

Articolul art. 297(2)  reduce drastic a durata pedepsei pentru infracțiunea de abuz în serviciu motivat de discriminare, de la închisoare de la 2 la 7 ani cum prevede Codul Penal în vigoare, la închisoare de la o lună la un an sau amendă. Abuzul în serviciu motivat de discriminare este fapta funcționarului public care, în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, îngrădește drepturile cetățenilor sau îi plasează într-o situație de inferioritate din cauza rasei, etniei, apartenenței religioase, orientării sexuale sau a unui alt criteriu protejat prin actuala legislație anti-discriminare. Mai mult, prevederile articolului 297(3) permit Parlamentului, autorităților regionale și locale să legifereze într-un mod discriminatoriu, fără să fie supuși unei sancțiuni penale. Practic, autoritățile centrale și locale ar putea emite decizii și hotărâri care să legifereze segregarea  în educație, sau să interzică amplasarea unui cimitir al unei minorități religioase în localitate, fără să se mai teamă de consecințe legale. Rezultat concret al acestor prevederi este că  drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților, oricum fragile și deseori încălcate în România, devin teoretice și iluzorii în lipsa unor remedii eficiente, proporționale și disuasive.

„Punctul de vedere al Asociației ACCEPT se referă exclusiv la modificarea Art. 297(2) și introducerea Art. 297(3) care încalcă garanțiile constituționale, standardele de drepturile omului și normele de drept comunitar elaborate în vederea contracarării rasismului, xenofobiei, discriminării și diluează actuala politică pentru combaterea discriminării adoptată de stat.  Documentul transmis către CCR se bazează pe experiența ACCEPT din ultimii 20 de ani: o parte semnificativă a cazurilor pe care le-am reprezentat în instanță au avut o componentă în care am denunțat abuzul în serviciu sau comportamentul abuziv al autorităților, care a dus la încălcarea drepturilor persoanelor LGBT.  Încălcarea unor drepturi din motive ce țin de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, etc. sunt încălcări directe ale principiilor egalității și nediscriminării, ale respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale și ale statului de drept. Statul are o obligație pozitivă de a sancționa în mod real asemenea fapte,” a declarat Romanița Iordache, membră a consiliului de conducere al Asociației ACCEPT.

 

Cu toate că OUG 13/2017 a fost abrogată ieri, 05.02.2017, solicităm Guvernului să elimine aceste  prevederi din viitoare propuneri de modificare ale Codului Penal, întrucât menținerea articolelor în forma propusă pune sub semnul întrebării politica anti-discriminare a statului. Sancționarea unor forme ale rasismului, xenofobiei, sexismului, homofobiei, a discriminării în general, inclusiv prin intermediul dreptului penal, indică angajamentul statului de a asigura egalitatea în drepturi, respectiv asumarea unei obligații afirmative de a asigura o protecție reală victimelor discriminării, cu atât mai mult atunci când făptuitorul se află în exercitarea unei funcții publice.

_______

[1] In forma introdusă prin OUG 13/2017, Art. 297 este modificat în mod semnificativ:

(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. 

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Documentul transmis poate fi descărcat aici: Amicus Curiae ACCEPT OUG 13 din 2017.

Activist gay amenințat cu moartea după ce datele sale de contact au fost circulate de Coaliția pentru Familie

24.11.2016 – M.F., unul dintre organizatorii Marșului Dumnezeu nu face politică, a făcut  un denunț pentru amenințare, hărțuire și instigare la ură și discriminare, după ce a fost amenințat cu moartea în repetare rânduri de un necunoscut.  Duminică, 20 noiembrie 2016, autorul acestor infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT) a sunat și a transmis mesaje text în care l-a amenințat pe M.F. că va fi omorât și călcat cu mașina dacă nu încetează să organizeze manifestații publice pentru promovarea egalității în drepturi. Plângerea penală a fost depusă cu sprijinul Asociației ACCEPT la Secția 1 de Poliție din capitală.

Marșul, organizat de Asociațiile MozaiQ și TRANSform, a tras un semnal de alarmă asupra pericolului populismului clasei politice în discuția despre redefinirea familie în Constituție. În ultimul an, atât Asociația ACCEPT, cât și organizatorii marșului Dumnezeu nu face politică, au semnalat creșterea numărului de incidente în care persoanele LGBT sunt hărțuite și discriminate din cauza mesajelor homofobe și transfobe circulate de membrii Coaliției pentru Familie, în special în cadrul evenimentelor publice organizate cu sprijinul cultelor religioase, dar și în emisiunile televizate la care participă. Reamintim că împuterniciții Coaliției pentru Familie au colectat semnături în școli și licee, cu încălcarea legii educației, dar și prin rețeaua de preoți ai Bisericii Ortodoxe Române, al căror salariu este cofinanțat de stat din banii tuturor contribuabililor, ai noștri ai tuturor. Tema modificării Constituției a produs o falie la nivelul societății, care începe să aibă efecte concrete asupra siguranței persoanelor LGBT și tuturor românilor care consideră vital respectul față de un stat de drept laic, ce garantează tuturor drepturi fundamentale, egalitate și nediscriminare.

„Am ajuns să mă tem pentru viața mea, pentru siguranța mea. Să fiu amenințat cu moartea în casa mea, în tara mea, din cauza mesajului anti-homosexualitate propagat de organizații creștine și conservatoare. Titus Corlățean mă trimite să plec în Europa dacă nu îmi ajung drepturile din România, suporterii lui mă trimit în Zimbabwe,” a declarat M.F. „Eu vreau să trăiesc în România, să am aceleași drepturi și obligații ca toți concetățenii mei. Tot ce îmi doresc eu este să pot încheia în România un parteneriat civil cu omul care îmi e alături de 7 ani de zile, ca să avem grijă unul de celălalt, și mă trezesc că un grup care vrea să distrugă pacea socială din România mă transformă în cea mai mare amenințare la adresa familiei.”

Numărul de telefon al lui M.F., oferit participanților la marșul LGBT ca număr de contact în caz de urgențe, a circulat pe pagina de Facebook a Coaliției pentru Familie și a lui Mihai Tociu, unul dintre susținătorii acesteia. Tociu, alături de Mihai Rapcea și Adrian Grigoriu, antisemiți cunoscuți, au contra-manifestat sâmbătă, folosind mesaje instigatoare la ură împotriva comunității, încurajând o cultură a hărțuirii sexuale și violului, precum „Convertesc lesbiene.” Ei nu au fost amendați de jandarmi, deși în Oradea două persoane au primit amendă pentru că aveau o foaie A4 pe care era scris cuvântul „toleranță.”

„Demersul Coaliției pentru Familie începe să aibă roadele reale pe care Pro Vita, Asociația Părinți pentru Ora de Religie, Mihai Gheorghiu și Mihai Tociu și le-au dorit de la bun început. Mesajul generalizat de excludere a persoanelor LGBT din societate, scoaterea lor în afara normalității și a protecției legale, ascuns sub masca unor așa-zise valori tradiționale, a fost preluatde autorul infracțiunii. Politicienii au datoria să se gândească de două ori dacă susțin și ei acest mesaj de excludere, prin votul pe care îl vor da în plenul Parlamentului la primăvară. În cazul în care noii parlamentari vor vota în favoarea redefinirii familiei în Constituție, organizarea unui referendum și a campaniei aferente va duce negreșit la o escaladare a violenței față de persoanele LGBT,” a declarat Iustina Ionescu, membră a Asociației ACCEPT și avocată de drepturile omului.

Sursa: http://www.rapcea.ro/2016/11/20/despre-agresivitatea-propagandei-homosexuale-marul-lgbt-dumnezeu-nu-face-politica/

Marșul Dumnezeu nu face politică a fost o manifestare legitimă a libertății de asociere și exprimare a persoanelor LGBT și a aliaților acestora. „Iată că violența de pe facebook se traduce și în viața reală. Observ o radicalizare a discursului public care, iată, are efect și asupra colegului nostru. Vă garantez că nu este un caz izolat, iar clasa politică trebuie să fie responsabilă și să nu lase acest subiect să ducă la violență. Nu așa ne protejăm cetățenii LGBT, ci acordându-le respectul cuvenit”, a declarat Vlad Viski, președintele MozaiQ.

Asociația ACCEPT va monitoriza desfășurarea cercetării penale, mai ales în absența unui mecanism concret de prevenire și monitorizare a infracțiunilor motivate de ură împotriva persoanelor LGBT în Romania. Poliția și organele de cercetare penală trebuie să trateze cu seriozitate investigația și să aducă în fața legii pe toți cei care comit infracțiuni în numele urii. Aceștia nu vizează doar intimidarea unui singur om, ci doresc să creeze teamă și nesiguranță în rândul tuturor persoanelor LGBT. Cel care a realizat apelul telefonic riscă până un an și șase luni de închisoare, dacă organele de cercetare penală aplică corect articolul 77 din Codul Penal, care consideră ura fată de persoane homosexuale o circumstanță agravantă în comiterea oricărei infracțiuni.

____

Transcriptul conversației telefonice din data de 20 noiembrie 2016

MF: (Spuneam să nu mă mai sune)

Infractor: Băi, să nu te mai sun, nenorocitule că te calc cu mașina. Ai belit p***

MF: hmm

Infractor: Aia care o sugi mereu, nenocoritul dracului. Ești în România aici. Du-te bă în alte tări, du-te în Zimbabwe să vezi că la homosexuali le ia capul ăia, bă, în Zimbabwe. Te-ai găsit tu, vrei drepturi, ce drepturi să iei, în gâtu mă-tii, mai multe ca mine – un om normal.

MF: Te rog să nu mă mai suni.

Infractor: Ce să nu te mai sun, bă te caut fi-ar. Aoleu. Te omor, bă! Te omor. Ai belit p***.

Audio (necenzurat):

.

Societatea civilă cere Parlamentului să respecte și să protejeze diversitatea familiei în România

Organizațiile semnatare solicită plenului Senatului României să respingă propunerea legislativă privind redefinirea familiei, întrucât aceasta nu este nici necesară, nici oportună și contravine standardelor de drepturile omului asumate de statul român și garantate cetățenilor prin articolul 26 din Constituția României, ce protejează viața privată și de familie a tuturor. Adevăratul scop al iniţiativei este acela de afirmare şi perpetuare a discriminării în baza orientării sexuale, scop care contravine dreptului la demnitate umană, obligației statului român de non-discriminare şi principiului egalităţii. Posibila suprapunere a referendumului cu alegerile parlamentare urmărește deturnarea procesului electoral, poluarea acestuia cu mesaje homofobe și limitarea posibilității de analiză corectă, de informare și educare a întregii societăți. Mai grav, organizarea unui referendum pe această falsă problemă a redefinirii familiei distrage atenția societății de la dificultățile majore cu care se confruntă familiile din România, precum sărăcia, lipsa accesului la educație și servicii de sănătate, șomajul, violența domestic și absența unor programe adecvate de protecție și asistență socială.
Propunerea de modificare a Constituției, venită din partea unor organizații conservatoare și religioase, cu susținerea explicită a Bisericii Ortodoxe Române și a unor culte din România, departe de a rezolva o criză demografică așa cum se pretinde, vizează stigmatizarea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT) și excluderea lor, pe cât posibil, din societate, prin negarea unor drepturi civile, ce țin de reglementarea relațiilor interpersonale și protecția vieții lor familiale. Inițiativa urmărește substituirea instituțiilor civile ale statului, instituții deschise tuturor cetățenilor, și redefinirea acestora din perspectiva religioasă majoritară. Chiar mai îngrijorător este că aceste organizații vizează modificarea Constituției concomitent cu alegerile parlamentare din 2016, folosind deseori un discurs instigator la ură care are potențialul de a genera o întreagă campanie electorală bazată pe homofobie și nu pe proiecte politice. Acest fapt creează un risc major pentru siguranța persoanelor LGBT atât în spațiul public, cât și în mediul profesional, educațional sau în interacțiunea cu autoritățile publice.
Parlamentarii, în analiza propunerii de modificare a Constituției, trebuie să rețină următoarele puncte:

1. Propunerea de modificare a articolului 48 din Constituție constituie un exercițiu inutil, manipulator și generator de ură la nivelul întregii societăți – modificarea articolului 48 în modul solicitat de inițiatori nu aduce efecte juridice imediate în folosul persoanelor heterosexuale căsătorite sau care intenționează să se căsătorească și nu îmbunătățesc condiția familiei în societate.

2. Modificarea articolului 48 pentru a reflecta protecția cuplurilor căsătorite heterosexuale doar în scop procreativ ignoră diversitatea intrinsecă a familiilor din România și riscă să scoată în afara protecției constituționale cuplurile heterosexuale stabile, dar necăsătorite, cuplurile heterosexuale căsătorite care nu au copii, cuplurile heterosexuale cu copii născuți în afara căsătoriei, familiile monopartentale, familiile extinse în care bunicii sau alte rude apropiate cresc copii, dar și familiile bazate pe cupluri de același sex, care în acest moment nu sunt protejate de nicio prevedere a legislației din România.

3. Încălcarea dreptului la viață privată prin substituirea unei instituții civile cu una religioasă, nu trece testul constituțional de restrângere a drepturilor fundamentale, contravenind prevederilor constituționale și standardelor de drepturile omului asumate de stat.

4. Politicile publice și cele constituționale nu se pot formula în baza unor prejudecăți. Mai mult, percepțiile sociale în privința persoanelor LGBT în România sunt în continuă schimbare, și nu putem formula politici constituționale în baza unor opinii și prejudecăți de moment, mai ales în condițiile în care opinia publică față de persoane LGBT a devenit mai tolerantă și inclusivă în ultimii 20 de ani.

5. O analiză comprehensivă a instituției familiei în societatea românească, a diversității acestor modele existente, a nevoilor reale și a mijloacelor pe care statul le are la îndemână pentru a sprijini diversitatea familiilor nu poate fi realizată contra-cronometru, în context electoral, încurajând discursuri populiste nocive. În contextul dat, se urmărește exclusiv instrumentalizarea homofobiei și deturnarea dezbaterilor electorale legitime în cadrul unui referendum organizat ca mijloc de blamare și excludere a persoanelor homosexuale.
Rolul Parlamentului este acela de a promova un dialog consolidat, responsabil și tolerant în privința minorităților, ceea ce nu se poate realiza în contextul unui vot popular asupra unui subiect în care populația nu are acces la informație suficientă și echilibrată pentru a putea formula o decizie. Reamintim membrilor Parlamentului că referendumul local trebuie anunțat cu minim 20 de zile înainte de organizarea lui. Parlamentul nu trebuie să ignore un minim standard democratic, prin organizarea unui referendum national cu o campanie mai scurtă de informare decât cea reglementată pentru consultarea populației la nivel local.

 

Organizații semnatare (în ordine alfabetică)

1 ActiveWatch
2 Agenția Împreună
3 Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
4 Asociația ACCEPT
5 Asociața Ema
6 Asociatia “Help to Heart (Ajuta Viata)”
7 Asociația ANAIS
8 ASOCIATIA ATELIERE FARA FRONTIERE
9 Asociatia CERC – Centrul European de Resurse Creative
10 Asociatia E-Civis
11 Asociatia E-Romnja
12 Asociatia Filiala Sfantul Stefan Barlad
13 Asociația Front
14 Asociatia Grupul Roman pentru Apararea Drepturilor Omului – GRADO
15 Asociația HUMAN CATALYST
16 Asociația Institutul Prezentului
17 Asociația LGBTeam
18 Asociatia Lindenfeld, programul Campanie Împotriva Homofobiei și Transfobiei
19 Asociatia Maatka PHI
20 Asociatia Mame pentru Mame
21 Asociatia MetruCub – resurse pentru cultură
22 Asociația Mișcarea Civică Miliția spirituală
23 Asociatia Misiune Nobila
24 Asociația Necuvinte
25 Asociatia One World Romania
26 Asociatia Pas Alternativ
27 Asociatia Pentru Dialog Intercultural
28 Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen- A.L.E.G.
29 Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc
30 Asociația Plural
31 Asociatia Sens Pozitiv
32 Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta
33 Asociația SPICC (Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare)
34 Asociatia Umanista Romana
35 ASOCIATIA VIITORUL TINERILOR
36 ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România
37 ATU – asociatia pentru tranzitie urbana
38 CARUSEL
39 Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO)
40 Centrul de Resurse Juridice
41 Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
42 Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
43 Centrul de Studii Internationale
44 Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului
45 Centrul Euroregional pentru Inițiatie Publice (ECPI)
46 Centrul FILIA
47 Centrul pentru Inovare Publică
48 Centrul pentru Jurnalism Independent
49 Centrul pentru Studiul Democratiei
50 Consiliul Tineretului din Romania
51 Federatia ONG Muntenia
52 Fundatia Centrul de Mediere si Securitate Comunitara
53 Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate
54 Fundatia Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate
55 FUNDATIA COMPARTIR
56 Fundația Gabriela Tudor
57 Fundatia Little Johns
58 Fundatia PARADA
59 Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
60 FUNDATIA PROIECTUL DE EDUCATIE CIVICA SI DEZVOLTARE ACADEMICA
61 Funky Citizens
62 Giuvlipen The Roma Feminist Theatre
63 Institutul pentru Politici Publice
64 Make a Point
65 MCA ROMANIA – CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA SI COMBATEREA ANTISEMITISMULUI DIN ROMANIA
66 Median Research Centre
67 MozaiQ
68 Pieces of Heaven
69 PSI România, programul Eu Sunt! Tu?
70 Romanian Harm Reduction Network
71 Romanian Women Lobby
72 SEXUL vs BARZA
73 Societatea Academică din România
74 Societatea de Analize Feministe AnA
75 Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS)
76 Societatea Independenta Romana a Drepturilor Omului – SIRDO
77 Tineri pentru Tineri
78 TRANSform

CCR analizează posibilitatea de a solicita clarificări de la Curtea de Justiție a UE privind drepturile familiilor cuplurilor de același sex

Date fiind elementele de drept comunitar pe care le implică garantarea dreptului la liberă circulație, asociația ACCEPT a solicitat Curții Constituționale a României trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în analiza cazului Coman-Hamilton. CCR a decis amânarea deciziei referitoare la transmiterea acestor întrebări. Salutăm decizia CCR de a utiliza acest răgaz pentru analizarea în profunzime a excepției de neconstituțonalitate a prevederilor din Codul Civil care interzic recunoașterea căsătoriilor și parteneriatelor civile încheiate în afara țării, atât în lumina principiilor interne de drept, cât și din perspectiva dreptului comunitar. Clarificările solicitate de ACCEPT se referă la modul în care dreptul comunitar și prevederile constituționale din România pot fi interpretare în armonie de judecători, atunci când este pus la îndoială statutul de familie al persoanelor LGBT în momentul exercitării dreptului lor la liberă circulație

„Trimiterea de întrebări preliminare la CJUE este un mecanism fundamental de cooperare între CJUE şi instanţele naţionale care garantează interpetarea si aplicarea uniformă a normelor de drept comunitar. Astfel, se contribuie la crearea unui spaţiu comun al drepturilor fundamentale pentru toţi cetăţenii UE,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care reprezintă familia Coman-Hamilton și Asociația ACCEPT.

Întrebările ridicate de Asociația ACCEPT se referă la modul în care judecătorii europeni definesc noțiunea de soți, în înțelegerea dreptului comunitar și a principiului libertății de circulație pe teritoriul UE, și dacă definiția acestui termen include și soții de același sex. De asemenea, dorim ca CJUE să clarifice dacă, din perspectivului dreptului Uniunii Europene, soții de același sex au drepturi egale în privința dreptului de ședere pe teritoriul României.

„Într-unul din cele mai grele momente ale vieții mele, când am devenit șomer, la Bruxelles, m-am uitat cu speranță către România. În 2012 autorităţile române mi-au spus că soțul meu, Clai, nu poate beneficia de reședință în România, ca membru de familie, având în vedere prevederile codului civil. Foarte multe sunt trecătoare în viaţă: serviciul, locuința, toate chestiunile materiale. Ce ne rămâne sunt relațiile umane pe care le stabilim. În țara mea, România, singura noastră speranță este ca justiția să găsească soluția prin care, în momentul în care trecem graniţa română, nu devenim străini unul pentru celălat,” a declarat Adrian Coman.

cover decizie

Justiția mai așteaptă – România se pregătește de un referendum care o va scoate din spațiul valorilor europene

Curtea Constituțională a decis astăzi că inițiativa de revizuire a definiției familiei din Constituție își poate urma cursul. Tot astăzi Curtea a decis amânarea unei decizii in cazul excepției de neconstituționalitate ridicate de ACCEPT și Coaliția anti-discriminare în cazul familiei Coman-Hamilton.

Asociația ACCEPT respectă decizia Curții, ca parte a instituțiilor statului de drept. „Regretam că prejudecățile societății au determinat Curtea să se dezică de standardele internaționale de drepturile omului în materie de familie și respect pentru demnitate umană.  Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, care stabilesc normele în materie de drepturi fundamentale, arată clar și consecvent că  dreptul la viață intimă, privată și de familie al persoanelor LGBT trebuie recunoscut și respectat printr-o formă de protecție oferită de statele membre ale Consiliului Europei,” a declarat Romanița Iordache, Vicepreședintă, Asociația ACCEPT.

Facem apel la clasa politică să acționeze cu responsabilitate față de comunitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT). În primul rând, solicităm Parlamentului să clarifice întrebarea care va fi pusă românilor la referendum, pentru a evita confuzia indusă dintre instituția familiei și instituția căsătoriei. Clasa politică nu trebuie să uite că familia este o instituție incluzivă, bazată pe iubire și respect, care include atât cupluri homosexuale, cât și familii monoparentale sau cupluri necăsătorite heterosexuale.  Toate aceste familii există în fapt și sunt parte din societate. Într-o democrație reprezentativă, toate aceste familii au dreptul la o protecție egală în fața Constituției.

Membrii Parlamentului României au pe masă de trei ani de zile un proiect de revizuire a Constituției. Solicităm Parlamentului să nu organizeze un referendum dedicat unui singur articol pe banii contribuabililor, și așa puțini și insuficienți pentru sănătate, educație sau cultură. Parlamentul are datoria să includă solicitarea Coaliției pentru Familie în demersul deja existent de revizuire a Constituției, pentru a arăta că au responsabilitatea cheltuirii banului public și că își doresc un text constituțional coerent.

Organizarea alegerilor parlamentare  în același timp cu un referendum țintit clar împotriva  persoanelor homosexuale reprezintă un pericol social. Sentimentele homofobe, care oricum domină societatea, vor fi neîndoielnic ridicate la rang de discurs politic și electoral. Perioada electorală nu poate fi deturnată de aceste mesaje, care vor transforma persoanele LGBT în țapul ispășitor pentru toate problemele românilor.

În cazul familiei Coman-Hamilton, CCR a decis amânarea deciziei sale pentru luna septembrie. Cei doi au așteptat deja doi ani ca instanțele din România să decidă cine e competent să judece cazul lor. Curtea confirmă modul în care Justiția din țara noastră înțelege să facă dreptate: altă dată. Cu toate acestea, cei doi rămân o familie peste tot, mai puțin acasă.

________________________________________________

Justice Awaits

Romania Prepares for a Referendum which would Remove the Country from European Values

Press Release, July 20, 2016

The Romanian Constitutional Court has decided today that the initiative to modify the Constitutional definition of family can move forward to parliamentary hearings. Also today, the Court has decided to postpone its decision regarding the constitutionality of the Romanian Civil Code provisions prohibiting the recognition of same sex marriages registered abroad. This latter question was raised before the Constitutional Court by ACCEPT and the Anti-discrimination Coalition in the case of the Coman-Hamilton family.

ACCEPT respects the decision of the Court, within the context of the rule of law. “We regret that societal prejudice have made the Court deny international human rights standards on family and the respect for human dignity. The European Court of Human Rights judgments, which establish the standards of fundamental rights, have shown in a clear and consistent way that the rights to private and family life of LGBT people must be recognized and respected through some form of protection in the Member States of the Council of Europe,” said Romanita Iordache, vice-president, ACCEPT.

We call upon politicians to act responsibly as regards the lesbian, gay, bisexual, and trans community (LGBT). First, we ask the Parliament to clarify the question which will be posed in the referendum in order to avoid the confusion between family and marriage. Politicians must not forget that family is an inclusive legal concept, based on love and respect. It includes homosexual and single-parent families, as well as unmarried heterosexual couples. All these families exist as a matter of fact and are part of society. In a representative democracy, all these families have the right to equal protection in the Constitution.

For three years now, the members of the Romanian Parliament have had on their agenda a draft law regarding a revision of the Constitution. We ask the Parliament not to use tax payers’ money to organize a referendum focused on a single article of the Constitution, whereas there is insufficient public funding for health, education and culture. The Parliament has to include the request of the Coalition for family in the debates on the existing draft law to amend the constitution, in order to show responsibility regarding public spending and to reach a coherent constitutional amendment.

Organizing referendum which clearly targets gay people at the same time parliamentary elections is a social threat. Homophobic sentiments, which dominate society anyway, would be elevated for sure to the level of political and electoral statements. The upcoming parliamentary elections by the end of 2016 cannot be hijacked by such messages, with LGBT people becoming the scape goat for all problems of Romanians.

In the Coman-Hamilton case, the Constitutional Court has decided to postpone its decision to September. The two plaintiffs have already waited for two years so to see which court had jurisdiction over the case. The Court confirms the way in which Justice in Romania works: at a later time. Nevertheless, the two continue to be a family everywhere, except in their home country of Romania.

constitutia romaniei

Trei milioane de români mobilizați de ura față de persoane LGBT

Astăzi persoanele lesbiene, gay, bisexuale și persoanele transgender (LGBT) din România asistă, alături de toți ceilalți cetățeni ai acestei țări, la un prim pas în îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale. Acționând sub masca democrației, Coaliția pentru Familie depune câteva milioane de semnături încercând să restrângă definiția familiei în Constituție și cere ca majoritatea să se pronunțe asupra drepturilor unor minorități. Demersul Coaliției contrazice litera și spiritul Constituției României,  care, prin prevederile sale, interzice categoric modificarea textului fundamental în sensul restrângerii unor drepturi garantate de lege, printre ele numărându-se și dreptul la viață privată și de familie.

Demersul Coaliției pentru Familie are un singur scop real: mobilizarea opiniei publice împotriva persoanelor LGBT, transformându-le într-o amenințare fictivă împotriva tradiției și familiei.  Actualul Cod Civil interzice explicit căsătoria între persoane de același sex, iar practica juridică nu lasă loc de interpretare.  În consecință, inițiativa de restrângere a definiției familiei în Constituție nu are o miză reală, pentru că nu ar modifica cu nimic viața românilor și nici regimul căsătoriei.

„Nu vorbim de o inițiativă pentru familie, ci de una împotriva ei. Coaliția pentru Familie lovește în dreptul românilor la viață privată și de familie încercând să organizeze un referendum care să priveze de protecție constituțională toate acele familii care nu sunt bazate pe căsătorie. Vorbim aici, într-adevăr, de persoane LGBT, dar și de familii precum cele monoparentale, familii extinse în care bunicii răspund de creșterea copiilor, familii formate din cupluri heterosexuale care trăiesc într-un parteneriat consensual,” a declarat Florin Buhuceanu, membru al Asociației ACCEPT și membru în board-ul European Network on Religion on Belief.

Curtea Constituțională a României și Parlamentul se află la o răscruce. Au posibilitatea să demonstreze că România și-a lăsat definitiv în urmă trecutul totalitar și că drepturile persoanelor LGBT sunt recunoscute ca drepturi ale omului. Restrângerea definiției familiei din articolul 48 al Constituției în sensul  interzicerii exprese a căsătoriei între persoanele de același sex constituie  o formă nejustificată de marginalizare a unui singur grup, respectiv  persoanele LGB, care oricum nu se bucură de protecția vieții lor private și de familie. Asumarea acestui amendament ar  reprezenta un mesaj din partea statului de încurajare a  homofobiei și excludere explicită a protecției constituționale de care ar trebui să se bucure toți cetățenii României.

fara discriminare 50 50

Apel pentru decență în campania electorală

Noi, organizațiile semnatare, facem un apel către toți candidații pentru funcții de demnitate publică, către partidele politice și către mass media să manifeste respect față de cetățenii români în timpul campaniilor electorale. Ne așteptăm ca partidele politice să propună candidați integri și competenți, și să se delimiteze de atitudinile extremiste și anti-democractice. Respindem categoric demagogia și populismul, retorica naționalistă și extremistă din campania electorală menite să mascheze grosolan lipsa de pregătire, de soluții, de programe, de proiecte pentru administrația locală.

Deși apreciem drept benefică implicarea oamenilor proveniți din societatea civilă în politică și în administrația publică, considerăm că autoproclamarea drept reprezentanți ai societății civile „autentice” de către candidați pentru funcții de demnitate publică în România este o dovadă de ignoranță, de indecență și de desconsiderație față de cetățeni. Credem că protestele din ultimii ani au demonstrat că societatea civilă este extrem de diversă și că nimeni nu poate să o confiște și să pretindă că o reprezintă în ansamblul ei.

Avem nevoie într-adevăr de lideri politici care să creadă în mod sincer în valorile societății civile. În opinia noastră, acestea coincid cu valorile democratice europene, bazate pe principiile societății deschise, pe respectul pentru diversitate și pentru libertatea de conștiință. În contextul regional în care respectul pentru statul de drept, pentru drepturile minorităților și libertatea de conștiință, sunt în pericol chiar și în democrații considerate până acum drept consolidate, în România derapajele naționaliste, simpatiile pentru formule autoritare, iliberale, sunt în acest moment cu atât mai periculoase.

Cerem partidelor politice să dea dovadă de responsabilitate și să nu susțină candidați și programe care promovează extremismul și intoleranța. Ne exprimăm încrederea că cetățenii României și profesioniștii din mass media vor da dovadă de discernământ și spirit critic pentru demascarea și sancționarea la vot a imposturii și a indecenței din spațiul politic.

Academia de Advocacy
ActiveWatch
Agenția Împreună
Alaturi de Voi
Asociatia Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Asociația Civitas ’99
Asociatia ACCEPT
Asociatia Militia Spirituala
Asociatia Pro Democratia
Asociatia Romana pentru Cultura Educatie si Normalitate
Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Centrul de Resurse Juridice
Centrul pentru Studiul Democratiei
Centrul FILIA
Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent
Consiliul Tineretului din Romania
Dizabnet – Reteaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilitati
ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Expert Forum
Federatia VOLUM
Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Fundatia pentru Parteneriat
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
Fundatia Comunitara Bucuresti
Fundatia PACT
Fundatia Estuar
Funky Citizens
Institutul pentru Politici Publice
Organizatia Salvati Copiii
Societatea Academica din Romania
TERRA Mileniul III