Ura față de persoane gay, ridicată de Senat la nivel de Constituție

Astăzi Senatul României ridică homofobia la valoare de stat și sacrifică protecția constituțională pentru numeroase familii din România, prin votul majorității parlamentare și al reprezentanților  unor partide politice din opoziție în favoarea organizării unui referendum pentru redefinirea familiei în Constituție.  Votul de astăzi reprezintă o încălcare a dreptului la viață privată și de familie, protejat atât de articolul 26, cât și de articolul 48 din Constituție. Dreptul la viață de familie este inalienabil și aparține tuturor persoanelor, indiferent de gen și orientare sexuală, conform Convenției Europene a Drepturilor Omului.

„Propunerea de redefinire a familiei în Constituție, aflată pe agenda Parlamentului de 2 ani, este scoasă de la naftalină într-un moment convenabil pentru a distrage atenția cetățenilor României de la dezastrul iminent din economie, justiție și agricultură. Chiar dacă legislația din România este clară și interzice deja căsătoriile între persoane de același sex prin Codul Civil, clasa politică transformă familiile noastre în țapii ispășitori ai incompetenței lor,” a declarat Florin Buhuceanu, Președinte Executiv al Asociației ACCEPT. „Încurajăm toți cetățenii cu drept de vot să stea acasă în ziua referendumului și să nu legitimeze o manevră politică menită să deturneze atenția publică și să promoveze ura.”

Senatul a permis astăzi instrumentalizarea urii pe banii tuturor românilor fără să facă o analiză a oportunității sociale – Guvernul va cheltui peste 20 de milioane de euro pentru organizarea unui referendum fără impact pozitiv pentru familiile din România. Fondurile pentru organizarea referendumului sunt în competiție directă cu despăgubirile destinate producătorilor afectați de cea mai mare criză post-decembristă din agricultură, cauzată de pesta porcină africană.  De asemenea, din același fond de rezervă al Guvernului trebuie să se asigure și ajutor financiar pentru victimele inundațiilor din ultimele luni. Mai grav, votul Senatului vine în contradicție cu valorile europene care sunt asumate de România, inclusiv dreptul la liberă circulație pe teritoriul Uniunii Europene pentru cuplurile de același sex.

„În organizarea referendumului apar două probleme majore. În primul rând, parlamentul a votat astăzi pentru modificarea Constituției, încălcând chiar Constituția și regulile de organizare ale camerelor Parlamentului. Curtea Constituțională, prin decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate în Cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT a recunoscut deja faptul că viața de familie există pentru cuplurile formate din persoane de același sex căsătorite în afara țării, deci modificarea articolului 48 ar veni în contradicție cu principiile enunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Mai mult, CCR a identificat deja o serie de nereguli în parcursul legislativ al inițiativei cetățenești, nereguli procedurale pe care Parlamentul ar fi trebui să le rezolve înainte de a adopta forma actuală. Avem încredere că judecătorii constituționali vor observa toate aceste abateri de la spiritul și litera Constituției, urmând ca aceștia să transmită inițiativa înapoi în Parlament, pentru revizuire,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și membră a Asociației ACCEPT.

Asociația ACCEPT atrage atenția forțelor de ordine și instituțiilor de drepturile omului asupra riscurilor inerente într-o campanie polarizată, care va afecta întreaga societate și va perturba pacea socială din România. Campania pentru redefinirea familiei în Constituție, un subiect intens politizat, va fi transformat în instrumentul urii sponsorizate de stat împotriva persoanelor gay, lesbiene, bisexuale și transgender, dar și împotriva familiilor diverse din România. Lupta politică și speranța atragerii unui electorat conservator va transforma, de fapt, familiile tuturor românilor  în victime colaterale. Impactul acestei stigmatizări a fost simțit în ultimii ani mai ales de familiile monoparentale, familiile de facto, familiile extinse cu părinți plecați să lucreze în afara țării, dar și familiile bazate pe cupluri de același sex. România rămâne una dintre puținele țări din Europa care nu monitorizează infracțiunile motivate de ură și nu are capacitatea să investigheze eficient aceste incidente.

 

 

Homophobia, raised by the Senate to constitutional level

Today, the Senate of Romania raises homophobia to state value and sacrifices constitutional protection for many families in Romania by the vote of the parliamentary majority and representatives of some opposition political parties in favor of organizing a referendum to redefine the family in the Constitution. Today’s vote is a violation of the right to private and family life protected by both Article 26 and Article 48 of the Constitution. The right to family life is inalienable and belongs to all persons, regardless of gender and sexual orientation, according to the European Convention on Human Rights.

“The proposed redefinition of the family in the Constitution, which is on the agenda of the Parliament for 2 years, is taken out of the closet at a convenient time to distract the Romanian citizens from the imminent disaster in the economy, justice and agriculture. Even though Romanian legislation is clear and already prohibits same-sex marriages under the Civil Code, the political class turns our families into scapegoats of their incompetence, “said Florin Buhuceanu, Executive Chairman of ACCEPT. “We encourage all citizens with voting rights to stay home on the day of the referendum and not to legitimize a political maneuver to divert public attention and to promote hatred.”

The Senate today allowed the instrumentalisation of the hatred without an analysis of the social opportunity – the Government will spend over 20 million euros for holding a referendum without a positive impact on the Romanian families. The funds for the referendum are in direct competition with the compensation for the producers affected by the biggest post-December crisis in agriculture, caused by African swine fever. Also, from the same reserve fund of the Government, financial aid must be provided for the victims of the floods in recent months. More seriously, the Senate vote runs counter to the European values ​​that are assumed by Romania, including the right to free movement within the European Union for same-sex couples.

“There are two major issues in organizing the referendum. Firstly, parliament voted today to amend the Constitution, violating even the Constitution and the rules governing the organization of the Chambers of Parliament. The Constitutional Court has already recognized that family life exists for couples of same-sex married couples outside the country through the decision to admit the unconstitutionality ruling in Coman, Hamilton and the ACCEPT Association, so the amendment of Article 48 would contradict the principles set out by the Court of Justice of the European Union. Moreover, the RCC has already identified a number of irregularities in the legislative process of the citizens’ initiative, procedural irregularities which Parliament would have to resolve before adopting the current form. We trust that constitutional judges will notice all these deviations from the spirit and letter of the Constitution, and then they will send the initiative back to Parliament for review, “said Iustina Ionescu, a human rights lawyer and member of the ACCEPT Association.

The ACCEPT Association draws the attention of law enforcement and human rights institutions to the risks inherent in a polarized campaign that will affect the whole of society and disrupt social peace in Romania. The campaign to redefine the family in the Constitution, an intensely politicized subject, will be turned into the instrument of state-sponsored hatred against gay, lesbian, bisexual and transgender people, but also against the various families in Romania. The political struggle and the hope of attracting a conservative electorate will in fact transform the families of all Romanians into collateral victims. The impact of this stigmatization has been felt in recent years, especially by single-parent families, de facto families, extended families with parents working in the EU, and families based on same-sex couples. Romania remains one of the few countries in Europe that does not monitor hate crimes and does not have the capacity to investigate these incidents effectively.

 

17 Mai 2018 – Ziua Internațională împotriva Homofobiei și Transfobiei

17 mai 2018, București – Comunitățile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI) din întreaga lume celebrează an de an Ziua Internațională împotriva Homofobiei și Transfobiei.

Astăzi avem cu toții ocazia să ne amintim că persoanele LGBTI trăiesc alături de noi în societate, chiar dacă de cele mai multe ori sunt invizibile. Persoanele LGBTI fac parte din familia noastră, din cercul nostru de prieteni, din vecinii de pe scara blocului sau ne sunt colegi de serviciu. Ura și discriminarea față de persoane LGBTI au consecințe grave în România: polarizarea societății pe tema dreptului la viață privată și de familie pentru cupluri de același sex, negarea unor drepturi fundamentale pentru acestea, dese incidente de bullying școlar împotriva tinerilor LGBTI la liceu sau în facultate, dar și violență psihică și fizică împotriva membrilor comunității. Astăzi, fiecare dintre noi are ocazia să transmită un mesaj de susținere comunității și să își arate calitatea umană prin încurajarea acceptării1 orientării sexuale și identității de gen ca simple caracteristici ale ființei umane.

Pentru a marca IDAHOT, 24 de europarlamentari au transmis partidelor politice din România un mesaj de susținere a dreptului persoanelor LGBTI la viață privată și de familie prin legiferarea parteneriatului civil. „La acest moment în România cuplurile de același sex sunt excluse de la a beneficia de un set de drepturi de bază, însoțite de îndatoriri aferente, cu consecințe grave. Fără o formă de recunoaștere din partea statului, cuplurile de același sex nu au dreptul la protecția casei comune și nu li se permite să ia decizii medicale cu privire la partenerul lor, sau pot fi refuzate să-și viziteze partenerul la spital. În plus, cuplurile de același sex nu au în prezent dreptul la moștenire și nu au acces la drepturi sociale de bază ca parteneri,” se arată în scrisoare. Printre semnatari se numără Sophie in ‘t Veld, vice președintă a Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) sau Daniele Viotti, Co-președinte al Intergrupului pentru drepturi LGBTI din Parlamentul European și membru al Partidului Socialiștilor Europeni (PES).

Europarlamentarii își arată îngrijorarea mai ales în contextul în care pe 5 iunie 2018 Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează să ia o hotărâre în cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. CJUE va judeca dacă cuplurile de același sex legal căsătorite în alte state membre trebuie să beneficieze de drepturi egale în domeniul liberei circulații în Uniunea Europeană, similare cu cele acordate persoanelor heterosexuale căsătorite. Decizia CJUE este obligatorie pentru Curtea Constituțională din România, care a transmis cazul spre analiză instanței europene și va fi aplicabilă și în restul statelor membre UE.

Decizia CJUE vine în perioada în care comunitatea LGBTI va celebra Bucharest PRIDE 2018. Festivalul se va desfășura între 2 și 10 iunie, și cuprinde evenimente dedicate comunității LGBTI şi aliaților acestora. Marșul Bucharest PRIDE are loc sâmbătă, 9 iunie, începând cu ora 17:30. Anul acesta susținătorii diversității vor merge pe un nou traseu. Adunarea are loc în Piața Victoriei și se va finaliza în Piața Universității, participanții fiind invitați să meargă pe Calea Victoriei.

 

Scrisoarea europarlamentarilor paote fi citită aici:

LGBTI Intergroup to Romania (English)

LGBTI Intergroup to Romania (Romanian translation)

_______

[1] În ciuda evoluției pozitive a percepției societății românești asupra persoanelor LGBTI, într-un timp relativ scurt de la dezincriminarea orientării sexuale în 2001, gradul de homofobie și transfobie în societate rămâne unul ridicat. Conform raportului România, ce urmează? 42% dintre românii cu vârsta între 18 și 34 de ani consideră că orientarea sexuală homosexuală trebuie acceptată de societate, părere împărtășită de 49% dintre românii cu studii superioare. Gradul cel mai scăzut de acceptare a homosexualității se regăsește în rândul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani (14%) și cu studii sub medie (20%). Studiul este statistic relevant a fost realizat în Septembrie 2017 de Institutul de Studii Sociale și Politice și finanțat prin contribuție deschisă de participanții la Fondul pentru Democrație.

Parteneriatul civil, necesar ca protecție reală pentru cuplurile de același sex

Asociația ACCEPT susține de mai bine de un deceniu recunoașterea și protecția cuplurilor de același sex prin parteneriat civil.  Parteneriatul civil acordă protecție atât familiilor din comunitatea LGBTI, cât și altor cupluri heterosexuale necăsătorite care au nevoie de protecția statului. Unele cupluri nu doresc să apeleze la instituția căsătoriei, altele nu pot. Dezbaterea în regim de urgență a unei propuneri legislative care să asigure protecția juridică a acestor familii este extrem de necesară, întrucât în momentul de față dreptul acestor cupluri la co-asigurare, dreptul la implicarea în decizii medicale pentru partener sau dreptul la moștenire sunt încălcate.

„Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat astăzi că dezbaterea pe tema reglementării parteneriatul civil este necesară. Reglementarea situației juridice pentru cuplurile de același sex este vitală și ar pune capăt suferinței și umilințelor înfruntate de membrii comunității în cele mai grele momente ale vieții. Mai mult, parteneriatul civil înseamnă recunoașterea faptului că persoanele din comunitate se pot bucură de drepturi egale în societate, în baza contribuției lor la bunăstarea României ca cetățeni,” a declarat Florin Buhuceanu, Președintele Asociației ACCEPT.

În același timp, ne îngrijorează faptul că se readuce în dezbatere propunerea de redefinire a familiei în Constituție. Organizarea unui referendum în anul centenarului Marii Uniri va învrăjbi și diviza populația, și îi va împărți pe români în oameni buni și oameni răi, în familii așa-zis tradiționale și familii inferioare, altele decât cele bazate pe căsătorie. În realitate, în societate există numeroase tipuri de familie, precum cele monoparentale, familiile heterosexuale care trăiesc în uniune consensuală, sau cuplurile gay care conviețuiesc. Vorbim despre peste 10% din familiile din România, care a fi scoase din sfera protecției constituționale de un referendum costisitor și inutil din punct de vedere juridic. Cheltuielile aferente unui referendum constituțional reprezintă o risipă de fonduri, necesare în domeniul sănătății sau educației din România. Senatul României trebuie să decidă care este oportunitatea organizării unui asemenea referendum și încurajăm senatorii să voteze împotriva divizării societății și împotriva stigmatizării comunității LGBTI într-o campanie plină de ură și homofobie sponsorizată de autoritățile statului.

Asociația ACCEPT condamnă cenzura persoanelor LGBTI în instituții publice de cultură

 Asociația ACCEPT condamnă cenzura împotriva comunității LGBTI la care a fost supus colegul nostru, activistul pentru drepturile persoanelor transgender Patrick Brăila. În data de 21 februarie 2018 Ateneul Popular din Focșani, o instituție publică de cultură, a retras sprijinul pentru găzduirea unui eveniment organizat la inițiativa unor liceeni din Focșani, explicând că nu pot permite ca o persoană transgender să se adreseze tinerilor din județ.

În data de 24 februarie 2018, Patrick urma să participe la conferința Women Talk, dedicată liceenilor de clasele 9-12, adică vârstele 15-19 ani, al cărei obiectiv era informarea tinerilor vrânceni despre rolurile de gen, drepturile femeii și combaterea discriminării acesteia. Evenimentul trebuia să aibă loc la Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia” din Focșani, instituția confirmând în scris faptul că evenimentul putea fi găzduit. Mai mult, evenimentul a fost promovat pe site-ul instituției și în presa locală.

„Ceea ce nu știu dumnealor e că mă adresez tinerilor dintotdeauna și o s-o fac întotdeauna. Așa cum sunt deschis întotdeauna către un dialog onest, empatic, asumat. Le-aș fi vorbit elevilor la Ateneul Popular despre cum o societate e sănătoasă numai atunci când are grijă de cei mai vulnerabili membri ai săi, despre cum nu îi va fi nimănui bine dacă nu ne e bine tuturor. La fel se va întâmpla, cu drag, și în noua locație a conferinței, doar că s-au adăugat inevitabil niște puncte de discuție în plus,” a declarat Patrick Brăila.

Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia” a retras sprijinul pentru organizarea acestui eveniment la presiunea membrilor Coaliției pentru Familie, așa cum relevă investigația realizată de jurnalista Venera Dimulescu, pentru comunitatea de reporteri independenți Casa Jurnalistului. Conform investigației, printre cei care au cerut anularea evenimentului se numără:

  • Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, al cărei purtător de cuvânt, Ioan Șolea, este și reprezentant al Coaliției pentru Familie,
  • Asociația „Părinți pentru Ora de Religie”, care este membră a Coaliției pentru Familie
  • Baroul Vrancea – în consultare cu Ana-Corina Săcrieru, avocat în cadrul Baroului și purtătorul de cuvânt al Coaliției pentru Familie.

Considerăm că persoanele LGBTI au dreptul la libertate de exprimare, la fel ca orice alți cetățeni ai României. Acest drept, garantat de articolul 30 din Constituția României, stipulează că „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”, și că „cenzura de orice fel este interzisă.” Decizia unei instituții publice de cultură să anuleze un eveniment pentru că urma să abordeze inclusiv  situația femeilor din comunitatea LGBTI contravine legislației naționale anti-discriminare și principiilor fundamentale de drepturile omului.  Faptul că această decizie apare la presiunea unui grup ultra-conservator a cărei misiunea publică este instigarea la ură și discriminare față de persoane LGBTI, în contextul în care în luna februarie, am asistat la noi tentative de impunere a cenzurii prin incidentele de la MȚR, cu încălcarea dreptului la liberă exprimare al comunității LGBTI, arată lipsa de moralitate și civism a conducerii Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia”.

”Spațiile culturale precum cel al Ateneului focșănean trebuie să rămână deschise întregii comunități locale, inclusiv celor ce aparţin minorităţilor etnice, sexuale sau religioase. Cenzura nu poate fi instituită sau justificată în numele unei majorități, invocarea sensibilităților acesteia nu constituie un drept din perspectiva legislației române sau europene”, a declarat Florin Buhuceanu, președinte executiv ACCEPT.

Asociația ACCEPT va depune luni, alături de Patrick Brăila, o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia” pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare pe criteriul identității de gen.

_____

Conferinața Women Talk are loc astăzi într-un alt spațiu închiriat. Menționăm că organizarea evenimentului este susținută de Biroul de Afaceri Educaționale și Culturale al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii și administrat de American Councils for International Education. Alături de Patrick, pe lista vorbitorilor se aflau  Oana Băluță, conferențiar universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, Raluca Negulescu-Balaci, director executiv al Fundației Policy Center for Roma and Minorities, jurnalista Venera Dimulescu și Cristiana Tăutu, fondatoarea colectivei feministe Vagenta.

Flags_onu_geneva

România evaluată de Organizația Națiunilor Unite

14 Decembrie, GenevaAsociația ACCEPT prezintă astăzi în fața Reprezentanțelor Permanente la ONU evoluția din ultimii 5 ani a drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT) în România. După întâlniri cu peste 20 de Reprezentanțe Permanente la Geneva, ACCEPT solicită în fața statelor membre ONU ca România să asigure formarea profesională a personalului din administrația publică, poliție, sănătate și educație în domeniul orientării sexuale și identității de gen. De asemenea, solicităm măsuri concrete privind prevenirea și combaterea infracțiunilor motivate de ură prin adoptarea proceduri de investigație eficiente la nivelul organelor de cercetare penală și colectarea sistematică de date statistice la nivelul Poliției, Parchetului și instanțelor din România.

România nu a pus în aplicare recomandările statelor membre ONU emise în 2013 privind monitorizarea, prevenirea și combaterea infracțiunilor motivate de ură, și nici nu a făcut demersuri concrete pentru a crește gradul de informare a populației privind orientarea sexuală și identitatea de gen. De asemenea, drepturile persoanelor transgender continuă să fie încălcate, întrucât recunoașterea juridică a identității de gen, o procedură de lungă durată ce se desfășoară în instanță, depinde deseori de prejudecățile magistraților.

„Evaluarea periodică universală oferă organizațiilor neguvernamentale posibilitatea să expună statelor care fac parte din Consiliul Drepturilor Omului al Organizației Națiunilor Unite situația reală din România. Drepturile persoanelor LGBT sunt sistematic desconsiderate de statul român, care refuză să își îndeplinească obligațiile asumate prin tratele internaționale la care este parte. Vom evidenția, printre altele, absența unei Strategii Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării. Această strategie trebuie adoptată de Guvernul României și stă la baza unor viitoare programe de formare și informare privind grupurile vulnerabile la discriminare și excluziune,” a declarat Florin Buhuceanu, Președinte Executiv al Asociației ACCEPT.

cover CJUE

Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene analizează recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în scopul liberei circulații

Luxemburg, 21.11.2017 – Adrian Coman, Clai Hamilton și Asociația ACCEPT au fost audiați de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru stabilirea definiției termenului „soți” în legislația europeană privind libera circulație pe teritoriul UE.

„În fața Curții am susținut faptul că libertatea de circulație trebuie să fie un drept aplicat în realitate pentru toți cetățenii, și nu unul imaginar când vine vorba de persoanele gay. Asta înseamnă ca o familie căsătorită, formată dintr-un cuplu de același sex, să poată beneficia de prevederile Directivei 38/2004 privind libera circulație și în România. Ca să se poată întâmpla asta, autoritățile române trebuie să recunoască faptul că odată ce doi soți de același sex și-au încheiat legal căsătoria într-un alt stat membru și că  au drepturi egale cu cele ale soților de sex opus privind șederea în România,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care reprezintă familia Coman-Hamilton și Asociația ACCEPT.

Poziția ACCEPT a fost susținută de reprezentanții Comisiei Europene, care au participat la audiere. Aceștia au subliniat faptul că, în scopul aplicării Directivei privind libera circulație, trebuie recunoscute căsătoriile încheiate oriunde în lume, inclusiv între parteneri de același sex. Comisia Europeană a arătat că există o evoluție clară în UE privind recunoașterea și protecția cuplurilor gay, având în vedere că 22 din 28 de state membre oferă fie căsătorie, fie parteneriat civil, ca formă de reglementare juridică. Argumente similare a depus  în scris și Olanda.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, reprezentat de Președintele Csaba Asztalos, a susținut faptul că persoanele de același sex căsătorite pe teritoriul UE și aflate într-o situație similară cu cea a lui Adrian și Clai trebuie să aibă posibilitatea de a își stabili reședința ca cetățeni UE în România, pentru a respecta principiul egalității și demnitatea umană.

La audieri s-au prezentat împotriva familiei Coman-Hamilton statul român, dar și reprezentanții Poloniei, Ungariei și Letoniei. Polonia și Ungaria au fost criticate în trecut de oficialii europeni pentru derapaje nedemocratice, precum limitarea libertății de întrunire sau slăbirea independenței justiției.

„Ne întristează gândul că există state europene care simt nevoia să intervină împotriva noastră, doi oameni simpli, ca să țină la distanță toate familiile gay care și-au consfințit relația peste graniță. Avem încredere în înțelepciunea judecătorilor europeni și capacitatea lor de a lua o decizie în favoarea noastră, care să corecteze nedreptățile din România. În Uniunea Europeană trăiesc aproape 4 milioane de români, și o parte dintre ei sunt gay. Cazul meu nu e unul izolat,” a declarat Adrian Coman.

“Simplul fapt că audierea acestui caz are loc în cadrul Marii Camere a Curții Europene de Justiție arată importanța lui. Audierile în Marea Cameră  sunt ținute rar; acestea sunt rezervate pentru cazuri de complexitate juridică și importanță excepțională. Aceasta va fi o zi uriașă, pentru Adrian și Clai și pentru multe familii bazate pe cupluri de același sex care în prezent nu au nicio certitudine juridică că vor fi recunoscute atunci când vor să se bucure de libertatea de circulație în UE (așa cum o poate face orice altă familie). Acest caz va oferi, sperăm,  protecția, siguranța și securitatea necesară tuturor acestor familii,” a declarat Directoarea Executivă ILGA-Europe Evelyne Paradis.

Decizia CJUE se va emite în următoarele luni. Ea este obligatorie pentru judecătorii Curții Constituționale a României, dar și pentru celelalte 5 state membre UE, care nu oferă la acest moment protecție juridică cuplurilor gay: Polonia, Slovacia, Bulgaria, Lituania și Letonia.

Trans candle

325 de persoane transgender ucise din ură în ultimul an

An de an, pe 20 noiembrie, comunitățile LGBT din întreaga lume se întâlnesc pentru a comemora viețile persoanelor trans care acum nu mai sunt printre noi. În ultimele 12 luni, 325 persoane transgender au fost ucise în întreaga lume, cu 30 mai multe decât în anul anterior.  Anul acesta, printre victimele transfobiei se numără și Laura Ursaru, o femeie transgender din România, în vârstă de 27 de ani. Laura s-a stins la Roma, Italia, după ce criminalul a aflat identitatea ei de gen. Laura lasă în urmă o familie îndurerată – doi părinți bătrâni, 7 frați și numeroși nepoți. În Italia, la fel ca mii de alte românce, practica sexul comercial. Din 2008 și până în prezent, s-au raportat 2609 de persoane trans ucise în lume. 69% erau migranți, iar 62% – lucrătoarele sexuale, conform raportului Trans Murder Monitoring întocmit de TGEU – Transgender Europe.[1]

Din cunoștințele noastre, Laura este prima persoană transgender româncă ucisă din ură. Statisticile oficiale, totuși, atât la nivel global, cât și național, nu spun o poveste completă. Cazurile raportate sunt doar vârful icebergului; din cauza marginalizării persoanelor transgender în societate sau pentru că forțele de ordine nu colectează date statistice detaliate despre infracțiunile motivate de ură, așa cum se întâmplă și în România, majoritatea cazurilor rămân neconsemnate.

„Comunitatea transgender din România este, probabil, comunitatea aflată în situația cea mai vulnerabilă. De cele mai multe ori suntem respinși de familie, batjocoriți la scoală, pe stradă, discriminați când vine vorba de găsirea sau menținerea unui loc de muncă. Extrem de puținii profesioniști din domeniul medical și juridic, dispuși să ne ofere asistență, se lovesc de un sistem care nu știe și nu recunoaște existența noastră. Lipsa procedurilor, a medicilor, avocaților, psihologilor pregătiți în domeniul identității de gen se traduce în atitudini discriminatorii, abuzive, intruzive, defăimătoare. Care, așa cum s-a întâmplat în cazul Laurei, pot avea consecințe tragice. E comunitatea în care se înregistrează cel mai mare număr de victime ale urii și comunitatea cu cel mai mare grad de suicid. Iar autoritățile închid ochii,” a declarat Patrick Brăila, Coordonator al activităților pentru persoane transgender la Asociația ACCEPT.

„Statul nu ne respectă și societatea ne tratează cu dispreț, pe baza unor prejudecăți și a dezinformării. Vrem să fim tratați ca cetățeni egali, vrem să avem dreptul de a ne schimba actele mai ușor, să existe acoperire medicală pentru nevoile noastre, să fim priviți în societate așa cum trebuie, fără discriminare. De asemenea, avem în continuare probleme în câmpul muncii, la angajare, lucru inacceptabil. Și eu, la fel ca multe alte persoane transgender, m-am confruntat cu acte de violență. Este o realitate dură, care nu mai poate continua așa,” a declarat Alexa Valianatos, membră MozaiQ.

O parte semnificativă a comunității transgender dorește să realizeze tranziția juridică sau cea medicală. Tranziția medicală reunește toate acele proceduri, precum terapia hormonală sau intervențiile chirurgicale, care permit unei persoane să își afirme identitatea de gen reală.

Din lipsa unor protocoale medicale clare și a unor medici cu competențe specifice în domeniul tranziției medicale, multe persoane transgender iau decizia de a începe terapia hormonală pe cont propriu. Procurarea legală a hormonilor este aproape imposibilă – o parte din medicamente nu există în farmaciile din România, ci trebuie achiziționate din afara țării. Unele persoane, din cauza lipsurilor din sistemul medical românesc, sunt nevoite să cumpere aceste medicamente de pe piața neagră, expunându-se la numeroase riscuri de sănătate.  Tratamentul hormonal și majoritatea a procedurilor medicale aferente tranziției nu sunt acoperite de sistemul național de asigurări de sănătate.  Cei mai mulți lucrează o viață pentru a strânge bani pentru o operație de confirmare a genului pe cale chirurgicală. Acei puțini chirurgi dispuși să facă aceste operații, majoritatea în sistemul privat de sănătate, au o experiență limitată și se confruntă cu lipsa oportunităților de specializare.

O carență importantă a sistemului juridic din România este, la ora actuală, absența unei proceduri administrative care să asigure tranziția juridică – recunoașterea din punct de vedere legal a identității unei persoane transgender prin schimbarea indicatorului de gen din CNP și a sexului și a prenumelui în actele de stare civilă. Acum persoanele transgender trebuie să dea în judecată consiliul local pe raza căreia au domiciliul și să se judece cu un procuror, uneori ani de zile, pentru a demonstra cine sunt în realitate. Uneori, hotărârile judecătorești nu sunt bazate pe dovezile prezentate – avize și rapoarte medicale de specialitate, emise fie de endocrinologi și psihiatri, mărturiile familiei și ale apropiaților – ci mai degrabă pe prejudecățile judecătorilor. La această situație se adaugă și proceduri umilitoare pe care le poate dispune instanța: anchetă socială în familie, discuții cu colegii de serviciu, supravegherea periodică a persoanei și evaluarea de către medici legiști fără vreo specializare concretă în domeniul identității de gen.

Procedura actuală aferentă tranziției juridice, anevoioasă, lipsită de predictibilitate și costisitoare, înseamnă un singur lucru: majoritatea  a persoanelor transgender nu fac demersuri pentru a își schimba actele de identitate. Sau, atunci când își iau inima în dinți și se lasă la mila sistemului, sunt refuzate. Deci, cele mai multe persoane transgender nu au un act de identitate care să fie reprezentativ pentru expresia lor de gen. Discrepanța dintre cartea de identitate și înfățișare cauzează, la rândul ei, o gamă largă de probleme financiare – persoanele transgender au o mare dificultate în a accesa un loc de muncă, din cauza discriminării, sau de a interacționa cu instituții publice sau financiar bancare, întrucât identitatea lor este constant pusă sub semnul întrebării.

Această situație financiară precară se suprapune încă din adolescență cu două probleme grave – respingerea persoanei transgender de către familie, dar și respingerea primită din partea mediului educațional, de cele mai multe ori într-un mod violent.

 

Asociația ACCEPT

Asociația MozaiQ

TRANSform

GenderTalk

ECPI – Centrul Euroregional pentru Politici Publice

PSI România, programul Eu Sunt! Tu?

Les Sisterhood Cluj

LGBTeam

Pride România

PRISMA

Rise OUT

LMBTQ Erdélyben – LGBTQ in Transilvania

Ro Q Doc

Asociația Viitorul Tinerilor Prahova, Departamentul Rainbow România

[1] Organizația persoanelor transgender la nivel european.

 

semnatari

Asociația ACCEPT oferă consiliere psihologică gratuită și terapie persoanelor transgender. În cadrul Asociației ACCEPT se poate realiza și evaluare psihologică a persoanelor transgender care doresc să înceapă tranziția medicală, evaluare necesară în consultațiile de specialitate ulterioare.  Asociația ACCEPT oferă atât reprezentare juridică gratuită persoanelor transgender care sunt victime ale discriminării sau ale unor infracțiuni motivate de ură, cât și informare și consiliere juridică asupra procedurilor aferente recunoașterii juridice a identității de gen. De asemenea, în cadrul Asociației ACCEPT puteți beneficia de informații practice despre tranziție.

Asociația MozaiQ, ca organizație comunitară, acordă o atenție deosebită persoanelor transgender și nevoilor acestora. Prin urmare, MozaiQ organizează evenimente comunitare adresate exclusiv acestei comunități, acordă consiliere imediată în cazuri de violență și încearcă să consolideze legături de încredere între persoanele transgender din România.

TRANSform reprezintă mișcarea de emancipare a persoanelor transgender și este cel mai mare grup de suport și inițiativă al comunității trans din Romania. Funcționează ca o rețea grass-root bazată pe solidaritate și spirit comunitar, și este locul unde mulți și multe dintre noi ne-am găsit familia și de unde am pornit pe drumul nostru adevărat.  Mișcarea s-a născut în 2013 și există datorită tuturor membrilor care au decis să rămână alături de cei nou-veniți și să le ofere toata susținerea necesară. Misiunea TRANSform e să ajute prin toate mijloacele la o schimbare socială în bine pentru toata lumea.

 

Ce înseamnă termenul transgender?

Pentru majoritatea persoanelor, identitatea de gen corespunde cu sexul lor biologic şi cu mențiunea privind ‚sexul’ din actele de stare civilă – în termenii cei mai comuni, persoanele cu corp bărbătesc se simt bărbați, cele cu corp femeiesc se simt femei.[1] În cazul persoanelor transgender această suprapunere a  genului  cu sexul biologic nu există, nu este relevantă sau nu este totală.  Cineva care are un corp de femeie se poate identifica drept bărbat. La fel, o persoană cu corp bărbătesc se poate simţi femeie. Transgender este un termen umbrelă care cuprinde diverse situaţii în care această suprapunere dintre gen şi sex nu este completă.

În cazul unei persoane transgender nu este vorba doar despre simplul fapt că preferă hainele masculine sau rolurile masculine, ci despre un disconfort emoțional şi psihologic puternic cu sexul atribuit la naştere şi cu faptul că este identificat în funcţie de acest sex.

[1] Suntem constienti ca există numeroase dezbateri teoretice contemporane cu privire la termenii “sex”, “gen”, “identitate de gen”, etc. Având în vedere spatiul redus şi scopul acestui document, ne limităm la a stabili nişte definiţii de lucru, prin care se poate exprima mai uşor conţinutul unor noţiuni şi concepte.

6. 2011 NY IMG_0355 copy

Adrian și Clai își apără familia în fața judecătorilor europeni pe 21 noiembrie

Adrian Coman și Clai Hamilton se vor înfățișa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în data de 21 noiembrie 2017, alături de avocata de drepturile omului Iustina Ionescu și Romanița Iordache, expert în domeniul nediscriminării și membră a Asociației ACCEPT. Audierea este organizată ca urmare a trimiterii preliminare solicitate de Curtea Constituțională a României. În mod excepțional, CJUE a decis că procedurile din cauză vor avea loc în fața Marii Camere, unde sunt analizate doar cazuri de maximă importanță pentru cadrul juridic al Uniunii Europene. În 2016, 54 de spețe au fost audiate de către Marea Cameră a CJUE, ceea ce reprezintă doar 8% din totalul cazurilor judecate[1]. Audierile se desfășoară în prezența a 15 judecători, fiecare reprezentând un alt stat membru UE. Completul va fi condus de Președintele Curții, judecătorul belgian Koen Lenaerts. Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe va asigura reprezentarea României.

„Așteptăm cu nerăbdare ziua audierii. Realitatea este că ne plimbăm din tribunal în tribunal de 5 ani de zile, când noi cerem ceva foarte simplu. Eu și Clai dorim  să fim recunoscuți ca ceea ce suntem de peste 15 ani – o familie. Dacă noi am decis că împărțim o casă, o masă, toate cele bune și cele rele, cum poate statul român să ne spună că nimic din ce am clădit împreună nu contează și că familia noastă trebuie să se destrame atunci când trecem granița?” a declarat Adrian Coman.

Adrian și Clai s-au cunoscut în 2002 în New York și s-au căsătorit în Bruxelles în 2010, după 8 ani de relație stabilă. Angajamentul lor a continuat, chiar dacă din rațiuni financiare au fost nevoiți să lucreze pentru câțiva ani în țări diferite, așa cum trăiesc în ziua de azi milioane de români. Atunci când Adrian și-a pierdut locul de muncă în 2012, și-a dorit să vină cu Clai și să locuiască în România împreună, în baza dreptului cetățenilor europeni la liberă circulație pentru ei și familia lor. Inspectoratul General pentru Imigrări a refuzat să le acorde acest drept de reședință, Clai având obligația să părăsească țara după 3 luni. În 2013 familia Coman-Hamilton a dat statul român în judecată, cu sprijinul Asociației ACCEPT și al Coaliției anti-discriminare.

Cazul familiei Coman-Hamilton a fost transmis către CJUE pentru o opinie preliminară de către judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) în decembrie 2016. Judecătorii constituționali au solicitat, prin întrebările adresate CJUE, clarificări asupra aplicării legislației europene privind libera circulație pe teritoriul UE în cazul soților de același sex.

„Decizia CJUE va clarifica modul în care statele membre trebuie să interpreteze termenul „soți” din cadrul Directivei 38 privind libera circulație pe teritoriul Uniunii Europene. Această decizie nu poate modifica modul în care se oficiază căsătoria în România, însă poate crea obligații concrete pentru țara noastră în domeniul liberei circulații privind recunoașterea familiei de facto și a familiei  gay legal constituite în alte state membre UE. Hotărârea instanței este obligatorie atât pentru România, cât și pentru toate statele membre ale Uniunii Europene,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de caz. „Faptul că audiere este organizată la Marea Cameră a CJUE arată importanța pe care judecătorii europeni o dau cazului nostru: este prima dată când ei au oportunitatea să clarifice dacă prin „soți” se înțelege și soții de același sex în legislația comunitară.  În acest moment, 22 din 28 de UE au reglementat o formă de protecție juridică pentru familiile bazate pe cupluri de același sex. România se plasează și în acest domeniu la coada Europei pentru că nu oferă nicio formă de recunoaștere juridică familiilor gay.”

“Acest caz este atât de important – va oferi în sfârșit claritate juridică cuplurilor de același sex care se întreabă dacă parteneriatul și căsătoria lor vor fi recunoscute sau nu atunci când se bucură de dreptul fundamental la libera circulație în cadrul UE. La momentul actual, aceste cupluri rămân dependente de buna voință a statului membru gazdă de a recunoaște relațiile lor de parteneriat și de familie. Nesiguranța are un impact enorm asupra vieții lor, de la dreptul de a locui și de a munci, de a se bucura de alte drepturi pe care trebuie să le aibă cuplurile căsătorite,” a declarat Katrin Hugendubel, Directoare de Advocacy a ILGA-Europe, organizația europeană a persoanelor LGBTI. „ILGA-Europe speră că instanța europeană va profita de această ocazie pentru a asigura în cele din urmă un tratament egal pentru cuplurile și familiile de același sex pentru a se deplasa liber și fără discriminare în cadrul UE,” a adăugat aceasta.

Cazul este suspendat în fața instanțelor din România până la comunicarea hotărârii CJUE. Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate statele membre UE și pentru toți cetățenii europeni.  În prezent, Adrian și Clai nu reprezintă singura familie gay care poate întâmpina probleme juridice la reîntoarcerea în România. În Spania, de exemplu, sunt cel puțin 91 de cupluri de același sex căsătorite în care cel puțin un soț e român. În Germania există 119 români care sunt într-o relație de parteneriat civil, total nerecunoscută de România. Datele sunt furnizate de serviciile de evidență a persoanelor din aceste state, prin intermediul reprezentanțelor diplomatice.

Cazul familiei Coman-Hamilton este susținut de Asociația ACCEPT și Coaliția anti-discriminare. ILGA-Europe a transmis un memoriu amicus curiae în cazul aflat pe rolul CCR, alături de Centrul AIRE (Consiliere privind Drepturile Individuale în Europa), Comisia Europeană pentru Legislație privind Orientare Sexuală (ECSOL), Federația Internațională a Ligilor de Drepturile Omului (FIDH – Fédération Internationale des Ligues des Droits de l’Homme) și Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ).

[1] Raportul anual al Curții de Justiție a Uniunii Europene  pentru anul 2016, p. 93

 

Detalii despre cazul familiei Coman-Hamilton pe http://coman.acceptromania.ro/?lang=ro.

single mom

Societatea civilă solicită opinia Comisiei de la Veneția pe tema redefinirii familiei

Un număr de 48 de organizații ale societății civile au solicitat astăzi Președintelui României, Klaus Iohannis, Președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și Președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, să consulte Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Lege, în privința propunerii care restrânge definiția familiei în Constituție.

Propunerea legislativă se află în acet moment în dezbaterea Birourilor Permanente reunite, în urma refuzului deputaților din data de 28 martie de a da un vot final asupra inițiativei, din cauza conflictului de competențe între cele două camere ale Parlamentului, în cadrul procedurii de revizuire a Constituției. Semnatarii consideră acest moment ca fiind unul oportun pentru clarificarea legalității procedurale a inițiativei pe plan național, dar mai ales pentru consultarea Comisiei de la Veneția, în vederea obținerii unui punct de vedere asupra definiției propuse să fie date familiei în raport cu standardele europene în privința drepturilor omului.

Organizațiile semnatare consideră necesară asigurarea unei definiții incluzive a familiei în Constituția României, pentru a proteja toate acele familii care nu corespund unui fals portret tradițional: familiile monoparentale, extinse sau bazate pe uniuni consensuale neînregistrate. Aceste familii, numeroase în societate, nu sunt inferioare și merită în egală măsură protecția legii. Conform ultimului recensământ din 2011, peste 800 000 de români trăiesc în familii bazate pe uniuni consensuale neînregistrate, în timp ce anchetele sociologice estimează că numărul lor real se apropie de 7% – 10% din  populație – respectiv aproximativ 2 milioane de persoane. Mai mult, recensământul din 2011 arată că 14% dintre familiile din România sunt familii monoparentale.

Comisia de la Veneția este un for de experți europeni pe teme constituționale, în cadrul Consiliului Europei. Aceasta veghează la respectarea valorilor constituționale și democratice în statele membre CE, printr-un dialog consolidat cu instituțiile statului de drept. Comisia a oferit României consiliere, susținere și expertiză de fiecare dată când aceasta a fost solicitată, atât în cadrul fiecărui proces de revizuire a Constituției României, cât și în cadrul modificării legislației electorale sau referendare. Orice modificare a Constituției, cât și legislația punctuală pentru organizarea referendumul constituțional, trebuie să respecte recomandările făcute de Comisia de la Veneția în Opinia sa referitoare la România din 2014[1] și în ghidul de standarde pentru modificarea constituțiilor elaborat în 2010 de această instituție.[2]

Cererea a fost transmisă în cursul acestei dimineți, prin intermediul unui Apel semnat de cei 48 de inițiatori: Coaliția anti-discriminare;  ActiveWatch; Agenția Împreună; Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR); ARAS – Asociația Română Anti-SIDA; Asociația ANAIS; Asociația E-Civis; Asociația E-Romnja; Asociația Maatka Phi; Asociația pentru Libertate si Egalitate de Gen- A.L.E.G.; Asociația RHRN – Romanian Harm Reduction Network; Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință; Asociația Umanistă Română ; Asociația ACCEPT; Asociația Carusel; Asociația Mame pentru Mame; Asociația MetruCub – resurse pentru cultură; Asociația MozaiQ LGBT; Asociația Necuvinte; Asociația Viitorul Tinerilor; ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România; ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE; Be An Angel Romania, Cluj-Napoca; Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO); Centrul de Studii Internaționale; Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități – CEDCD; Centrul FILIA; Centrul pentru Inovare Publică; Centrul pentru Studiul Democrației; CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică; Consiliul Tineretului din România (CTR); ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice; FRONT; Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Fundația PARADA; Fundația Rațiu pentru Democrație; Funky Citizens; Grow Up Romania; Institutul pentru Politici Publice; Les Sisterhood Cluj; MCA România – Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România; RiseOUT; Romanian Women’s Lobby; Societatea Academică din România; Societatea de analize feministe AnA; Societatea de Educație Contraceptiva si Sexuala (SECS); Societatea Independenta  Romana a Drepturilor Omului – SIRDO; Tineri pentru Tineri.

PERSOANĂ DE CONTACT PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Teodora Ion-Rotaru, Coordonatoare de programe, Asociaţia ACCEPT (asigură secretariatul Coaliţiei)

Telefon/fax: 021 252 56 20; 021 252 90 00;  Mobil: 0723503162

E-mail: teodora@acceptromania.ro

Textul integral transmis instituțiilor este disponibil aici: Apelul societății civile pentru consultarea Comisiei de la Veneția

_________

[1] Venice Commission, CDL-AD(2014)010
Opinion on the Draft Law on the Review of the Constitution of Romania, adopted by the Venice Commission at its 98th Plenary Session, (Venice, 21-22 March 2014) paragrafele 24-31.

[2] Venice Commission, CDL-PI(2015)023 Compilation of Venice Commission concerning constitutional Provisions for amending Constitutions

24568396 - hand of a judge holding a hammer or gavel

Prevederile OUG 13/2017 care diluează cadrul legislativ anti-discriminare nu trebuie preluate în următoarele propuneri de modificare ale Codului Penal

Asociația ACCEPT consideră că prevederile Ordonanței de Urgență 13/2017, prin care abuzul în serviciu cu consecințe discriminatorii este sancționat superficial și legiferarea cu intenția de a discrimina este dezincriminată, sunt un pericol la adresa statului de drept și protecției oferită minorităților. ACCEPT a transmis Curții Constituționale a României (CCR) un punct de vedere amicus curiae asupra neconstituționalității articolul 297, alineatele 2 și 3, al OUG 13[1], prin care  este afectat în mod grav regimul de sancționare al unor infracțiuni care au motivații discriminatorii, încălcând atât principiul egalității și nediscriminării garantat constituțional, cât și obligațiile pe care România le are în baza angajamentelor internaționale de drepturile omului și a prevederilor din dreptul european.

Articolul art. 297(2)  reduce drastic a durata pedepsei pentru infracțiunea de abuz în serviciu motivat de discriminare, de la închisoare de la 2 la 7 ani cum prevede Codul Penal în vigoare, la închisoare de la o lună la un an sau amendă. Abuzul în serviciu motivat de discriminare este fapta funcționarului public care, în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, îngrădește drepturile cetățenilor sau îi plasează într-o situație de inferioritate din cauza rasei, etniei, apartenenței religioase, orientării sexuale sau a unui alt criteriu protejat prin actuala legislație anti-discriminare. Mai mult, prevederile articolului 297(3) permit Parlamentului, autorităților regionale și locale să legifereze într-un mod discriminatoriu, fără să fie supuși unei sancțiuni penale. Practic, autoritățile centrale și locale ar putea emite decizii și hotărâri care să legifereze segregarea  în educație, sau să interzică amplasarea unui cimitir al unei minorități religioase în localitate, fără să se mai teamă de consecințe legale. Rezultat concret al acestor prevederi este că  drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților, oricum fragile și deseori încălcate în România, devin teoretice și iluzorii în lipsa unor remedii eficiente, proporționale și disuasive.

„Punctul de vedere al Asociației ACCEPT se referă exclusiv la modificarea Art. 297(2) și introducerea Art. 297(3) care încalcă garanțiile constituționale, standardele de drepturile omului și normele de drept comunitar elaborate în vederea contracarării rasismului, xenofobiei, discriminării și diluează actuala politică pentru combaterea discriminării adoptată de stat.  Documentul transmis către CCR se bazează pe experiența ACCEPT din ultimii 20 de ani: o parte semnificativă a cazurilor pe care le-am reprezentat în instanță au avut o componentă în care am denunțat abuzul în serviciu sau comportamentul abuziv al autorităților, care a dus la încălcarea drepturilor persoanelor LGBT.  Încălcarea unor drepturi din motive ce țin de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, etc. sunt încălcări directe ale principiilor egalității și nediscriminării, ale respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale și ale statului de drept. Statul are o obligație pozitivă de a sancționa în mod real asemenea fapte,” a declarat Romanița Iordache, membră a consiliului de conducere al Asociației ACCEPT.

 

Cu toate că OUG 13/2017 a fost abrogată ieri, 05.02.2017, solicităm Guvernului să elimine aceste  prevederi din viitoare propuneri de modificare ale Codului Penal, întrucât menținerea articolelor în forma propusă pune sub semnul întrebării politica anti-discriminare a statului. Sancționarea unor forme ale rasismului, xenofobiei, sexismului, homofobiei, a discriminării în general, inclusiv prin intermediul dreptului penal, indică angajamentul statului de a asigura egalitatea în drepturi, respectiv asumarea unei obligații afirmative de a asigura o protecție reală victimelor discriminării, cu atât mai mult atunci când făptuitorul se află în exercitarea unei funcții publice.

_______

[1] In forma introdusă prin OUG 13/2017, Art. 297 este modificat în mod semnificativ:

(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. 

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Documentul transmis poate fi descărcat aici: Amicus Curiae ACCEPT OUG 13 din 2017.