Combaterea discriminării

Campania de răspuns la afirmaţiile lui Dan Negru

Cu ocazia vizitei în Spania din noiembrie 2010, Papa a criticat legislaţia din această ţară care permite căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Că formă de protest faţă de aceste critici, un grup de homosexuali s-au sărutat în faţă catedralei Sagrada Familia din Barcelona în timp ce Papa oficia un serviciu religios înăuntru. Că reacţie la aceastădemonstraţie, domnul Dan Negru a scris pe blogul sau următoarele: (…) de dată asta am certitudinea că poliţia spaniolă a scăpat situaţia de sub control. E impardonabil să dai voie unor dereglaţi să tulbure botezul celui mai frumos monument european. Libertatea trebuie să aibă şi ea o limita! (…). Adică aia se sărutau acolo, bărbaţi cu bărbaţi şi Papa sfinţea Sagrada Familia la câţiva metri distanţă?…Bastoane şi dube indiferent de cât ţipau băieţeii mai apoi. (…) e o exagerare cu care Proust sau Michelangelo n-ar fi fost de acord…Şi caretrebuia botezată de poliţia spaniolă cu bastoane peste fund.

Că reacţie la afirmaţiile d-lui Negru, ACCEPT a declanşat o campanie prin care persoanele lezate de aceste declaraţii au fost invitate să-şi exprime punctul de vedere prinintermediul unor carduri care înfăţişau 2 bărbaţi sau 2 femei sarutandu-se. Campania a avut un succes neaşteptat, toate cele 500 de carduri produse de ACCEPT fiind distribuite îndoar câteva zile. Ulterior, la începutul lui ianuarie, 2011, ACCEPT a depus şi o sesizare la CNCD pe această tema.

ACCEPT a colectat, în timpul activităţilor sale de teren, rapoarte de fapte discriminatorii bazate pe orientarea sexuală.

Mai multe persoane au declarat că au fost abuzate fizic şi verbal de către angajaţi ai Poliţiei, în gara principala din Bucureşti (Gara de Nord), în perioada februarie-martie 2010. ACCEPT a documentat situaţii de discriminare; un raport a fost trimis poliţiei, prezentând faptele de discriminare şi dispoziţiile legale care urmează să fie luate în considerare înlegătură cu aceste fapte (atât din Codul Penal, cât şi din Legea Antidiscriminare). Am primit un răspuns oficial că documentul a fost prezentat personalului din secţiile de poliţie, cu scopul de a preveni viitoare abuzuri.

Sancţionarea declaraţiilor publice discriminatorii Cazul Butoi

În martie 2010, ACCEPT împreună cu organizaţiile membre ale Coaliţiei Antidiscriminare şi alte ONG-uri care lucrează în domeniul drepturilor femeilor, a depus o plângere la CNCDîmpotriva unui expert în psihologie criminalistică, profesorul Tudorel Butoi, pentru declaraţiile discriminatorii împotriva femeilor, în timpul unui program de ştiri la o televiziune naţională. Declaraţiile erau o ameninţare la demnitatea femeilor, în special la adresa victimelor violenţei împotriva femeilor.În luna octombrie 2010, CNCD a decissancţionarea dl Butoi cu un avertisment.

Cazul Becali

În februarie 2010, proprietarul Clubului Steaua Bucureşti, George Becali, a făcut declaraţii discriminatorii pe criteriul orientării sexuale. Declaraţiile au fost făcute în legăturăcu un jucător de fotbal bulgar, despre care se credea că ar fi homosexual. Becali a declarat că el nu vrea să angajeze un homosexual în echipa să. ACCEPT a depus o plângere la CNCDsusţinând discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi în legătură cu dreptul la demnitate. Plângerea a fost depusă, atât împotriva lui George Becali, cât şi împotrivaclubului de fotbal, în calitate de angajator. Standardele FIFA au fost, de asemenea, invocate.

CNCD a decis că afirmaţiile domnului Becali prin care respingea angajarea la echipa a fotbalistului Ivan Ivanovici pentru că se presupunea că este homosexual, aduc atingere dreptului la demnitate al persoanelor homosexuale. Pe de altă parte, CNCD a respins solicitările Asociaţiei ACCEPT de sancţionare a Clubului Steaua pentru discriminare în domeniul muncii. CNCD şi-a motivat decizia pe faptul că deşi avea calitatea de acţionar al Clubului Steaua la dată la care a făcut afirmaţiile, d-nul George Becali nu avea calitatea de reprezentant al clubului. ACCEPT a contestat în instanţa această parte a hotărârii.

Cazul Baconschi

În luna februarie 2010, Ministrul Afacerilor Externe din România, Theodor Baconschi, a făcut unele declaraţii discriminatorii împotriva romilor, în timpul unei întâlniri oficiale cureprezentanţii guvernului francez. Afirmaţiile au fost citate într-un comunicat de presă şi au fost postate pe site-ul ministerului. Declaraţiile ajutau la perpetuarea stereotipurilor cu privire la criminalitatea/infracţionalitatea romilor. Organizaţiile membre ale Coaliţiei Antidiscriminare au depus o plângere la CNCD împotriva ministrului şi a Ministerului Afacerilor Externe. Plângerea împotriva ministerului a fost bazată pe argumentele că, în ultimii ani, au existat mai multe declaraţii discriminatorii făcute dereprezentanţi ai acestei instituţii, în timp ce Ministerul nu are o politică eficientă de a opri şi de a sancţiona astfel de comportamente. Prin Hotărârea nr.366 din 24.11.2010, CNCD a decis că au fost întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare şi recomandă d-lui Baconschi „că pe viitor să manifeste diligenţa sporită în formularea unor astfel de declaraţii astfel încât să nu aducă atingere imaginii diferitelor comunităţi. În acelaşi timp CNCD decide că “nu poate constată o conduită discriminatorie a Ministerului Afacerilor Externe, declaraţia în cauza a ministrului nu a fost însuşită de instituţie, declaraţia fiind comunicată că un citat, după care instituţia a eliminat textul care creeazăefecte discriminatorii.” Organizaţiile membre ale Coaliţiei Antidiscriminare au contestat în instanţa această decizie.

Acţiuni care au vizat îmbunătăţirea situaţiei persoanelor trans

Documentare: colectarea informaţiilor privind dificultăţile întâmpinate de persoanele trans, identificarea hotărârilor judecătoreşti existente şi a prevederilor legale carereglementează reatribuirea de gen în alte ţări europene, consultarea specialiştilor din domeniul medical. Singură menţiune referitoare la “schimbarea de sex” în legislaţiaromânească este legată de procedurile legate de schimbare a numelui pe cale administrativă. Dincolo de această menţionare, nu există informaţii cu privire la problemele transgender, subiectul nu se regăseşte în curricula academică şi nu există standarde medicale recunoscute de organismele profesionale medicale privind asistenţă medicală pentru persoanele trans.Lipsa informaţiilor afectează atât persoanele trans, cât şi profesioniştii care ar trebui să ajute persoanele trans în timpul procesului de tranziţie (magistraţi, avocaţi, medici psihiatri, endocrinologi, psihologi, medici generalişti, asistenţi sociali). În acest context, etapă de documentare privind realitatea trans din România este un pas esenţial,necesar pentru a identifica modalităţi adecvate de a introduce reglementări care să acopere nevoile persoanelor trans pentru asistenţă medicală şi pentru actualizarea genului înactele de identitate. Informaţiile colectate au fost sintetizate şi prezentate pe un website dedicat: transgen.ro.

Monitorizarea activităţii CNCD

Începând cu toamna anului 2009, CNCD s-a aflat într-un blocaj, din cauza procedurilor de a numi noi membri ai Consiliului Director, nominalizări care sunt făcute de Parlament.Coaliţia Anti-discriminare a fost implicată în monitorizarea procedurilor de numire, contestarea propunerilor făcute de partidele politice, propuneri care nu au îndeplinit cerinţelelegale. În acelaşi timp, Coaliţia a făcut o propunere proprie, nominalizând-o pe Nicoleta Popescu, avocata de drepturile omului şi membră a echipei APADOR-CH. În aprilie 2010, Parlamentul a organizat, în cele din urmă, şedinţa pentru a vota membrii Consiliului Director al CNCD, şedinţa la care au discutat propunerile şi apelurile făcute de ONG-uri.Candidată Coaliţiei Anti-discriminare nu a fost votată pentru intrarea în Consiliul Director, deşi ea a fost, de departe, cel mai competent candidat. Drept urmare, ONG-urile aufăcut o declaraţie cu privire la pericolul implicării politicului în activitatea unei instituţii independente cum este CNCD-ul şi şi-au arătat determinarea de a monitorizaactivitatea CNCD, cu scopul de a preveni şi de a raporta influenţă pe care politicienii o pot avea în deciziile CNCD, în cazurile de discriminare, în special atunci când se referăla politicieni. Datorită acestui proces de numire complicat, care a depăşit termenul stabilit de lege, activitatea CNCD a fost aproape oprită pentru câteva luni.

Scopul acestei activităţi a fost acela de a ne asigura că influenţă politică asupra CNCD este cât mai scăzută cu putinţă.
Activităţi suplimentare asociate cu campania: organizarea de audieri, lobby cu partidele politice pentru a desemna candidaţi adecvaţi, identificarea de noi potenţiali candidaţi de valoare care urmează să fie susţinuţi de către societatea civilă, scrisori deschise, etc.
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului -: „Refuzul de a recunoaşte dreptul cuplurilor gay de a coabita constituie o încălcare a Articolului 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”

Asociaţia ACCEPT (organizaţie neguvernamentală care apară şi promovează drepturile persoanelor LGBT – lesbiene, gay, bisexuali, transgender – că drepturi ale omului) salută deciziaCurţii Europene a Drepturilor Omului dată în cazul Kozak împotriva Poloniei, pe dată de 02 martie 2010, decizie care a constat în recunoaşterea dreptului de succesiune la contractul de închiriere (preluare a contractului de închiriere) pentru cuplurile de acelaşi sex , după decesul unuia dintre parteneri.

În acest caz, autorităţile poloneze i-au refuzat domnului Kozak dreptul de a rămâne în apartamentul în care a trăit împreună cu partenerul sau decedat şi de a-l succeda pe acesta încadrul contractul de închiriere. Refuzul instanţelor poloneze a fost justificat prin faptul că legea poloneză în vigoare recunoaşte doar relaţia dintre o femeie şi un bărbat, şideci numai drepturile care decurg din această, similar legislaţiei române în vigoare.

Odată cu respingerea deciziilor autorităţilor poloneze, Curtea Europeană a menţionat că guvernele trebuie să recunoască faptul că „ societăţile se dezvoltă, există o schimbare lanivel de percepţie faţă de statutul civil şi tipurile de relaţii şi, mai mult decât atât, ar trebui să se ia în considerare faptul că nu există o singură alegere corectă închestiuni de familie sau de viaţă privată”.

De asemenea, Curtea a considerat că limitarea de către autorităţile poloneze a dreptului de succesiune la contractul de închiriere în cazul cuplurilor de acelaşi sex nu estejustificată că fiind necesară pentru protecţia familiei, ci este o încălcarea a Articolului 14 – dreptul la nondiscriminare – din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Considerăm că această decizie ar trebui să fie un semnal şi pentru autorităţile române, care refuză să ia în considerare evoluţia societăţii româneşti. Că şi în cazul polonez, înRomânia, cuplurile formate din persoane de acelaşi sex nu sunt recunoscute şi nu beneficiază de drepturi precum: dreptul la viaţă familială şi privată sau drepturi patrimoniale înceea ce priveşte regimul proprietăţii comune, regimul datoriilor comune, dreptul la întreţinere între soţi şi faţă de copii, dreptul de a continuă contractul de închiriere alocuinţei, dreptul la compensaţie în cazul morţii unuia din soţi precum şi drepturi nepatrimoniale cum ar fi dreptul la liberă circulaţie şi şedere, precum şi dreptul de şederepermanentă, dreptul de a nu fi ascultat că martor, protecţia specială, inclusiv penală în cazul violenţei domestice, etc.

Criteriile de nominalizare a membrilor Colegiului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Descrierea contextului

Asociaţia Accept este implicată în activităţile legate de legislaţia anti-discriminare şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu, odată cu începerea demersurilor României de aadera la Uniunea Europeană şi de a integra în legislaţia românească normele şi regulile europene privind antidiscriminarea.

Astfel în 2000, când s-a lucrat la primul proiect de lege privind prevenirea şi combaterea discriminării, ACCEPT a făcut parte din grupul de ONG-uri care şi-au exprimat punctul de vedere privind cadrul legal şi instituţional în domeniu. De la adoptarea OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi combaterea oricăror forme de discriminare, ACCEPT s-a implicat înnumeroase iniţiative care au vizat: îmbunătăţirea cadrului legislativ, monitorizarea implementării legislaţiei existente, monitorizarea activităţii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, prezentarea de cazuri în faţă CNCD, oferirea de asistenţă juridică celor care doreau să depună plângeri la CNCD etc.

După şase ani de la existenţa legislaţiei şi patru ani de la înfiinţarea CNCD, există un „pachet” de acte normative care modifică şi completează legislaţia antidiscriminare (disponibilă pentru consultare pe site-ul administrat de Accept: www.antidiscriminare.ro).

În iulie 2006 a avut loc ultima modificare a legislaţiei anti-discriminare, la care Accept, alături de Coaliţia anti-discirminare a ONG-urilor din România şi-a adus contribuţia. Printre prevederile acestei ultime modificări sunt şi cele referitoare la componentă Colegiului Director al CNCD:

Numărul membrilor a crescut de la 7 la 9, şi, de asemenea, s-au modificat şi condiţiile potrivit cărora o persoană poate sau nu să facă parte din Colegiul Director;
Minim două treimi dintre membri vor fi licenţiaţi în ştiinţe juridice (anterior toţi membrii erau licenţiaţi în ştiinţe juridice);
Membrii vor fi numiţi de cele două camere ale Parlamentului (anterior erau numiţi de Guvern).
Întrucât au început deja demersurile în Parlament, prin intermediul partidelor politice, de a nominaliza candidaţi, ACCEPT, împreună cu un număr mai mare de ONG-uri au începutdemersurile de lobby pentru numirea unor persoane competenţe, şi nu alese pe criteriul politic.

Demersurile realizate:

În septembrie 2006 CRJ (Centrul de Resurse Juridice) a convocat şedinţa Colaitiei anti-discriminare a ONG-urilor în care s-a discutat iniţierea unor activităţi comune pentruasigurarea transparenţei şi profesionalismului în numirea membrilor Colegiului Director.

În dată de 9 octombrie 2006 a fost redactată o scrisoare care a fost adresată: Preşedintelui, Parlamentului, Guvernului, Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Comisiei Europene, Ambasadei Finlandei şi Ambasadei Germaniei. Scrisoarea a fost semnată de un număr de 20 de organizaţii. Scrisoare menţiona punctul de vedere al ONG-urilor privind nevoia de tranparenta şi profesionalism în acest proces.

În dată de 19 octombrie 2006 a avut loc la Camera Deputaţilor o întâlnire cu Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bodgan Olteanu. La întâlnire au participat un număr de 10 organizaţii,dintre semnatarii scrisorii. Concluziile întâlnirii au fost:

partidele politice discuta acum propunerile pentru CNCD;
la dată întâlnirii cu Bogdan Olteanu, numai PD menţionase un nume: un profesor de istorie din Cluj, fost şef de cabinet la un birou parlamentar. Conform legii, CV-urilenominalizaţilor vor fi postate pe site-ul Camerei;
Bogdan Olteanu a sesizat faptul că legea nu precizează explicit Comisiile parlamentare în care se fac audierile şi va propune Biroului permanent numirea unor asemnea comisii. Amenţionat Comisia de drepturile omului şi Comisia pentru egalitate de şanse;
Bogdan Olteanu s-a arătat dispus să trimită criteriile propuse de ONG-uri grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, cu titlul de recomandare.
În luna noiembrie s-a lucrat la propunerea ONG-urilor privind criteriile şi procedurile de nominalizare a membrilor colegiului.

În dată de 7 decembrie au fost trimise către Bodgan Olteanu propunerile pentru criterii şi proceduri.

În dată de 12 decembrie au fost trimise propunerile de criterii şi proceduri către şefii de grupuri parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor (cu excepţia PRM) şi cătrepreşedinţii Comisiilor de egalitate de şanse şi Comisiile pentru drepturile omului de la Senat şi Camera Deputaţilor.

La începutul lunii februarie 2007, a avut loc în Parlament audierea dlui Ilie Nanu, propus pentru a ocupă un loc în Consiliul Director al CNCD. Această audiere a avut loc fără căorganizaţiile neguvernamentale active în domeniu să fie invitate la audieri, aşa cum solicitaseră anterior.

Prin urmare, vineri, 2 februarie 2007, la iniţiativa ACCEPT, susţinută de alte 15 organizaţii neguvernamentale a fost iniţiată o acţiune de protest împotriva politizării procesului de alegere a membrilor Colegiului Director CNCD prin propunerea dlui Nanu Ilie că membru în Colegiul Director CNCD.

În dată de 8 februarie 2007 a fost depusă la Camera Deputaţilor, Biroul Permanent, candidatura lui ISTVAN HALLER pentru membru în Consiliul Director al CNCD. Scrisoarea care aînsoţit candidatura acestuia a fost semnată de un număr de 59 de ONG-uri. Istvan Haller este activist în domeniul drepturilor omului din anii `90 şi lucrează la Liga Pro Europa,Târgu Mureş.

În dată de 22 martie 2007 a fost depusă la Senat (Biroul Permanent şi Comisia Juridică) scrisoarea de contestaţie a candidaturii domnului Dragoş Nitapentru postul de membru înColegiul Director al CNCD.

CONTACT US

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Sending

©2017 KLEO Template a premium and multipurpose theme from Seventh Queen

close

Log in with your credentials

Forgot your details?

Sari la bara de unelte