Interzicerea căsătoriei între persoanele de același sex în Constituția României – un demers fără miză legislativă, folosit doar pentru stigmatizarea persoanelor LGBT

Pe 25 noiembrie 2015, un grup de inițiativă cetățenească a publicat în Monitorul Oficial al României o propunere de modificare a articolului 48 din Constituție. Articolul definește familia ca entitate fundamentală a societății și astfel o pune, implicit, sub protecția statului. Conform Constituției, familia este bazată pe căsătoria liber consimțită între soți, definiție care apare sub această formă încă din anul 1991.

Grupul de inițiativă condus de Mihai Gheorghiu, unul dintre principalii instigatori ai atacului homofob de la Muzeul Țăranului Român asupra unui grup de 40 de tineri LGBT. I se alătură o pletoră de lideri religioși din diverse confesiuni, dar și  Bogdan Stanciu, apropiat al ideologului lui Vladimir Putin, Alexandr Dughin, și liderul Pro Vita București, o organizație care are ca scop limitarea drepturilor sexuale și reproductive. Aceștia doresc să redefinească familia ca fiind bazată pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.  Argumentul lor principal este că actuala formulare este una ambiguă care ar putea permite oficialilor stării civile să încheie căsătorii între persoane de același sex. Inițiatorii mint publicul în momentul când folosesc acest argument și ignoră deliberat secole de practică legislativă în România. Codul Civil definește clar instituția căsătoriei și acest articol din Constituție nu ar putea fi niciodată interpretat pentru a reglementa căsătoria între persoane de același sex.

În consecință, inițiativa de modificare a Constituției nu are o miză reală, pentru că nu ar modifica cu nimic realitatea din România și nici regimul căsătoriei. Acest demers reprezintă o încercare a Bisericii și a unor organizații homofobe să mobilizeze opinia publică împotriva persoanelor LGBT, transformându-le într-o amenințare fictivă împotriva tradiției și familiei, fără să ia în considerare realitatea: cupluri formate din persoane de același sex își duc viața în România împreună și formează familii în absența unei protecții adecvate a statului român.

Nu trebuie să uităm că în ziua de astăzi familia este rareori privită restrictiv ca fiind bazată doar pe căsătorie. Familia este de cele mai multe ori una extinsă, formată din părinți și copii, dar și din bunici și alte rude apropiate. Dificultățile financiare din România au determinat mulți părinți să plece în străinătate pentru a asigura un trai decent familiei care rămâne în urmă: sute de mii de copii crescuți de bunici, unchi, mătuși în absența părinților. Această formă a familiei nu este recunoscută ca atare de actuala definiție din Constituție și nici nu e protejată și ajutată specific de legislația în vigoare. De asemenea, există zeci de mii de familii monoparentale, în care o mamă sau un tată cresc singuri copii, fără să aibă o protecție adecvată din partea statului român sau să fie acoperiți de definițiile restrictive din legislație.

Există, de asemenea, numeroase cupluri heterosexuale care conviețuiesc fără să fie căsătorite. La ultimul recensământ din 2011, peste 800 000 de persoane din toate decadele de vârstă au declarat că trăiesc împreună, dar nu sunt căsătoriți. Există diferite motive pentru care se întâmplă asta – unii sunt tineri, alții au trecut deja printr-o experiență a unei căsnicii cu „acte în regulă” și nu își doresc să facă iar asta. Pentru alții, e prea scump să se căsătorească, mai ales luând în calcul costul exorbitant al unei nunți tradiționale, inclusiv taxele practicate de Biserică. O bună parte dintre aceștia nu se căsătoresc din convingere, întrucât instituția tradițională a căsătoriei nu înseamnă nimic pentru ei. Cu toate acestea, cuplurile heterosexuale care conviețuiesc și gospodăresc împreună reprezintă familii și nu sunt protejate în nici un fel de statul român printr-o forma simplificată de înregistrare a parteneriatului lor. Similar, cuplurile formate din persoane de același sex, deși își construiesc o viață împreună, nu sunt recunoscute și protejate de statul român sub nicio formă prin actuala legislație.

Toate aceste cupluri necăsătorite dar care conviețuiesc trebuie să beneficieze de o minimă protecție din partea statului român printr-o forma simplificată de recunoaștere a realității lor de zi cu zi. Această recunoaștere poate fi realizată prin parteneriatul civil, care poate acorda drepturi necesare celor care trăiesc în comun și care au rezultate extrem de practice. Printre aceste drepturi vorbim de coasigurare pentru partener/ă, în cazul în care acesta nu are un loc de muncă, drepturi de vizitare al partenerului sau partenerei în spital sau posibilitatea de a moșteni bunurile dobândite în comun.

Actuala inițiativă de modificare a articolului 48 din Constituția României nu este primul demers de acest fel. Aceleași organizații au încercat în două rânduri, 2007 și 2013, să redefinească căsătoria. Ambele inițiative au eșuat. Asociația ACCEPT și partenerii săi vor continua să apere drepturile persoanelor LGBT și să promoveze egalitatea și nediscriminare în recunoașterea dreptului la viață privată și de familie, în fața Curții Constituționale a României și a membrilor Parlamentului.

Stiri Vizuale spune o poveste despre familie și Constituție.

Text & Animaţie: Ştiri Vizuale

https://www.facebook.com/stirivizualero/
Voiceover: Andrei Purcărea
Sound design: Andra Berilă

Muzică:
“Modulation of the Spirit” by Little Glass Men (http://freemusicarchive.org/music/Lit…)

 

Mai jos puteți găsi câteva întrebări și răspunsuri privind procesul de modificare a constituției, inutilitatea lui și ce putem face pentru a ne asigura împreună că definiția familiei rămâne una neschimbată.

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI PRIVIND INTERZICEREA CĂSĂTORIEI ÎNTRE PERSOANELE DE ACELAȘI SEX PRIN MODIFICAREA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI

În prezent instituția căsătoriei este reglementata de articolul 48 din Constituție și de prevederile Codului Civil. Codul Civil definește deja căsătoria ca fiind posibilă doar între un bărbat și o femeie prin articolul 259. Mai mult, Codul Civil interzice și recunoașterea căsătoriilor și parteneriatelor civile încheiate în alte țări, inclusiv cele din Uniunea Europeană. Constituția României definește familia ca fiind bazată pe căsătoria liber consimțită între soți, fără a specifica genul acestora. În ciuda acestui fapt, legislația care este în vigoare la acest moment nu lasă loc de interpretare pentru reprezentanții stării civile. Căsătoria poate fi încheiată legal doar între bărbați și femei, fără ca un cuplu format din persoane de același sex să poată beneficia legal de protecția statului ca și familie.

În consecință, inițiativa de modificare al Constituției nu are o miză reală, pentru că nu ar modifica cu nimic realitatea din România și nici regimul căsătoriei. Acest demers reprezintă o încercare a Bisericii și a unor organizații homofobe să mobilizeze opinia publică împotriva persoanelor LGBT, transformându-le într-o amenințare fictivă împotriva tradiției și familiei, fără să ia în considerare realitatea: cupluri formate din persoane de același sex își duc viața în România împreună și formează familii în absența unei protecții adecvate a statului român.

Art. 259

Căsătoria

(1) Căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.

(2) Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.

Art. 277

Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria

(1) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

 

CONSTITUTIE, ARTICOLUL 48 – Familia

(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

În prezent căsătoria dintre persoanele de același sex este  interzisă de Codul Civil și nu există dificultăți de aplicare a acestor prevederi. Constituția reprezintă o esență a actelor normative și absența unei definiții exprese a căsătoriei în Constituție nu constituie o problema în practica deoarece Codul Civil definește clar instituția căsătoriei.  Constituția trebuie să fie un text concis, care să includă aspectele fundamentale urmând ca instituțiile de drept sa fie dezvoltate în legislație specială (coduri, legi, etc.)

Categoric nu. În ciuda reglementărilor restrictive, familia înseamnă mult mai mult decât un certificat de căsătorie. Familia înseamnă dragoste, afecțiune, încredere, respect, rezistență în timp și în fața provocărilor vieții. Familia înseamnă o promisiune sinceră de conviețuire și dedicația totală pentru partenerul de viață, dar și pentru toți ceilalți membri ai familiei.

Nu trebuie să uităm că în ziua de astăzi familia este rareori privită restrictiv ca fiind bazată doar pe căsătorie. Familia este de cele mai multe ori una extinsă, formată din părinți și copii, dar și din bunici și alte rude apropiate. Dificultățile financiare din România au determinat mulți părinți să plece în străinătate pentru a asigura un trai decent familiei care rămâne în urmă: sute de mii de copii crescuți de bunic, unchi, mătuși în absența părinților. Această formă a familiei nu este recunoscută ca atare de actuala definiție din Constituție și nici nu e protejată și ajutată specific de legislația în vigoare. De asemenea, există zeci de mii de familii monoparentale, în care o mamă sau un tată cresc singuri copii, fără să aibă o protecție adecvată din partea statului român sau să fie acoperiți de definițiile restrictive din legislație.

Există, de asemenea, numeroase cupluri heterosexuale care conviețuiesc fără să fie căsătorite. La ultimul recensământ din 2011, peste 800 000 de persoane din toate decadele de vârstă au declarat că trăiesc împreună, dar nu sunt căsătoriți. Există diferite motive pentru care se întâmplă asta – unii sunt tineri și își testează relația înainte de a face pasul cel mare, alții au trecut deja printr-o experiență a unei căsnicii cu „acte în regulă” și nu își doresc să facă iar asta. Pentru alții, e prea scump să se căsătorească, mai ales luând în calcul costul exorbitant al unei nunți tradiționale, inclusiv taxele practicate de Biserică. O bună parte dintre aceștia nu se căsătoresc din convingere, întrucât instituția tradițională a căsătoriei nu înseamnă nimic pentru ei. Cu toate acestea, cuplurile heterosexuale care conviețuiesc și gospodăresc împreună reprezintă familii și nu sunt protejate în nici un fel de statul român printr-o forma simplificată de înregistrare a parteneriatului lor. Similar, cuplurile formate din persoane de același sex, deși își construiesc o viață împreună, nu sunt recunoscute și protejate de statul român sub nicio formă prin actuala legislație.

Toate aceste cupluri necăsătorite dar care conviețuiesc trebuie să beneficieze de o minimă protecție din partea statului român printr-o forma simplificată de recunoaștere a realității lor de zi cu zi. Această recunoaștere poate fi realizată practic prin parteneriatul civil, care poate acorda drepturi necesare celor care trăiesc în comun și care au rezultate extrem de practice. Printre aceste drepturi vorbim de coasigurare pentru partener/ă, în cazul în care acesta nu are un loc de muncă, drepturi de vizitare al partenerului sau partenerei în spital sau posibilitatea de a moșteni bunurile dobândite în comun.

Cu siguranță DA! Vorbim de sute de mii de persoane LGBT în România (între 5 și 10% din populația țării) dintre care mii formează la acest  moment cupluri stabile, durabile, care și-au construit o viață împreună și care au nevoie de protecția statului. Cum am spus și mai devreme, familia înseamnă iubire, unitate, o luptă comună cu toate greutățile vieții, rezistență prin sprijinul partenerului și împărtășirea tuturor bucuriilor relației cu cei apropiați. Cuplurile formate din persoane de același sex nu sunt protejate sau recunoscute de legea din România, nici prin căsătorie, nici prin parteneriat civil. O parte dintre aceste cupluri și-au dorit să aibă o recunoaștere a relației lor și au recurs la singura lor alternativă – s-au căsătorit sau au încheiat un parteneriat civil în afara granițelor tării. Asta înseamnă costuri ridicate, documente numeroase și un parcurs anevoios. Alții nu și-au permis să facă asta, așa că singura lor recunoaștere și protecție vine chiar din partea familiei lor extinse.

Statul român face o mare nedreptate: deși plătesc taxe și sunt cetățeni corecți în toate domeniile vieții lor, persoanele LGBT nu au o viată de familie protejată de lege. Nu pot fi coasigurați, nu își pot vizita partenerul sau partenera de viață în spital și decide asupra tratamentului corespunzător, nu pot moșteni sau lăsa moșteniri partenerului. Aceste drepturi legale țin de recunoașterea familiei persoanelor LGBT și nu țin de căsătorie, ci pot fi reglementate prin adoptarea parteneriatului civil.

Comitetul de inițiativă pentru modificarea Constituției, propune organizarea unui referendum cu scopul amendării acesteia pentru reformularea articolului 48:

„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.”

Cum am arătat la punctele 1 și 2, această reformulare este redundantă și organizarea unui referendum în acest sens nu face decât să irosească banii contribuabililor. Legea e clară și modificarea articolului 48 nu are absolut nici un efect practic.

Semnatarii demersului, constituiți legal în fața unui notar ca și grup de inițiativă cetățenească, sunt conduși de Mihai Gheorghiu, directorul adjunct al Muzeului Țăranului Român (MTR). Mihai Gheorghiu este una dintre persoanele care au coordonat atacul homofob împotriva a 40 de tineri care asistau la o proiecție de film în incinta cinematografului MTR. Grupul de persoane organizat de Mihai Gheorghiu au afișat pancarte și simboluri naziste și au strigat în repetate rânduri „Moarte homosexualilor!,” până când tinerii au părăsit sala, temându-se pentru siguranța lor, în condițiile în care poliția și jandarmeria prezente la fața locului nu au făcut nimic pentru a opri agresorii.

Un altă persoană din spatele inițiativei este Bogdan Stanciu, Președintele Pro Vita București, organizație care dorește restricționarea drepturilor sexuale și reproductive în România, limitarea contracepției și interzicerea avortului. Stanciu este cunoscut pentru colaborarea cu Alexandr Dughin, ideologul ultra-conservator care a formulat politicile homofobe din Rusia lui Putin. Demersul de modificare a constituției este unul anti-românesc, prin care inițiatorii doresc lărgirea sferei de influență a Rusiei în țara noastră prin promovarea valorilor putiniste sub masca valorilor tradiționale ale poporului Român.

Despre inițiativele pro-rusești din România au scris în repetare rânduri jurnaliștii de la Hotnews:

  1. Intensificarea ofensivei propagandistice rusesti in Romania
  2. Serviciul ceh de informații: Spionajul si propaganda Rusiei – un “Comintern reincarnat”

Lista completă a semnatarilor este disponibilă în cadrul textului înțiativei, publicată în monitorul oficial. Printre semnatari îi reamintim pe Părintele ortodox Constantin Necula din Sibiu, Liliana Stanciu, președinta Părinți pentru Ora de religie și Tudor Șișu (La Familia).

Constituția României nu protejează explicit familiile monoparentale, extinse sau formate din cupluri de același sex. În schimb, în lumina articolului 26 din Constituție, „autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.” În consecință, toate familiile care își duc viața de zi cu zi în această țară, indiferent că sunt bazate pe căsătorie sau nu,  ar trebui să se bucure deja de protecția constituțională a modului în care conviețuiesc. Cu toate acestea, legislația secundară, care implementează principiile constituționale, nu protejează adecvat toate aceste familii și nu le recunosc în practică.

Biserica își prezintă actuala mișcare ca fiind una de protejare a familiei tradiționale, când, de fapt, familia tradițională nu este în pericol. Biserica Ortodoxă Română, alături de organizații homofobe, precum Pro Vita sau Alianța Familiilor din România, se folosesc de un subiect fals pentru a încuraja ura împotriva persoanelor LGBT.

Mai mult, BOR, prin implicarea în strângerea de semnături, depășește limitele prerogativelor sale într-un stat laic. Constituția României, prin articolul 29 (5) spune clar: „Cultele religioase sunt autonome faţă de stat”. Ca atare, Biserica nu ar trebui să intervină în reglementarea raporturilor civile între cetățeni, mai ales când demersul nu schimbă cu nimic realitatea legislativă deja existentă. Timpul acesta ar putea fi folosit pentru îndeplinirea misiunii reale a Bisericii, anume încurajarea iubirii față de aproape, în loc să încurajeze ura față de persoane LGBT.

Nu. În aceeași zi la Consiliul Legislativ al României au fost depuse o altă inițiativă legislativă a cetățenilor. Instituția a refuzat să ne transmită cine este comitetul de inițativă și care este conținutul acestei propuneri, în ciuda caracterului fundamental public al inițativelor cetățenești.

Tot ce știm este titlul acesteia și faptul că a fost depusă în aceeași zi, ceea ce ne duce la presupunerea că autori sunt, probabil, similari. Propunerea se intitulează Iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru protecţia vieţii fătului, a drepturilor femeii însărcinate şi a dăinuirii neamului românesc. Practic, organizații și biserici din România se aliază nu numai pentru a stigmatiza persoanele LGBT, dar și pentru a restricționa avortul în România.

Nu. Acest argument este unul fals invocat deseori de inițiatori. Statele care aderă la Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu pot fi obligate să recunoască căsătoriile între persoane de același sex. În schimb, statele au obligația să asigure recunoașterea și protecția vieții de familie a persoanelor LGBT, prin măsuri legislative adecvate contextului social. O soluție facilă pentru legiuitorii români este reglementarea parteneriatului civil.

Singurul pericol extern la adresa României este creșterea influenței grupurilor străine de extremă dreaptă care propagă homofobia, xenofobia și naționalismul, prin apropierea ideologică a inițiatorilor acestui demers de Alexandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin.

Un Comitetului de inițiativă a fost constituit în octombrie 2015. În noiembrie 2015, Consiliului Legislativ și-a dat avizul favorabil în legătură cu proiectul. Monitorul Oficial a publicat inițiativa la 25 noiembrie 2015.

În acest moment, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Române se încearcă strângerea a 500 000 de semnături, pentru a putea trimite această inițiativă la Curtea Constituțională pentru avizare. Curtea, după ce se depun semnăturile, are la dispoziție 10 zile să verifice câteva criterii formale privind demersul (validitatea semnăturilor, etc.), dar și dacă este cu adevărat nevoie să se modifice Constituția.

În cazul unui aviz favorabil din partea Curții Constituționale, propunerea de modificare ajunge pe masa Parlamentului României. Proiectul ar trebui adoptat de Camera Deputaților și de Senat cu o majoritate de cel puțin doua treimi din membrii fiecărei camere, iar propunerea de revizuire devine obligatorie după aprobarea sa prin referendum ținut la treizeci de zile de la data adoptării în Parlament în conformitate cu articolul 151 din Constituție.

Acest demers de modificare a Constituției nu este primul de acest fel. ACCEPT și partenerii săi au apărat drepturile persoanelor LGBT în două alte momente când s-a încercat reformularea definiției familiei, prin argumente de natură juridică trimise către Curtea Constituțională, apeluri publice, coalizarea societății civile din România.

Aceste eforturi vor continua și în contextul din 2016.

În 2007, Asociația ACCEPT a trimis acest memoriu la Curtea Constituțională ca urmare a unei inițiative similare de strângere de semnături pentru modificarea articolului 48. Prin acest document, am arătat că, pe lângă inutilitatea modificării articolului 48, dată fiind practica stării civile și a instanțelor, propunerea de modificare ar restrânge anumite drepturi și libertăți fundamentale, anume dreptul la viață intimă, privată și familială, dar și principiul universalității drepturilor. Curtea Constituțională a constatat că semnăturile strânse atunci de inițiatori nu îndeplineau criteriile cerute de lege privind repartizarea lor geografică.

În 2013 propuneri de redefinire a articolului 48 au fost formulate în cadrul Parlamentului. ACCEPT, alături de partenerii săi, au adresat această scrisoare de protest politicienilor. Scrisoarea reclamă obiectivele amendamentului propus: a) reducerea conceptului de familie la „familia nucleară” definită din o perspectivă tradițională, conservatoare și b) intenția de a preveni recunoașterea căsătoriilor sau a parteneriatelor dintre persoane de același sex legal înregistrate în state a căror legislație prevede această posibilitate și de a bloca eventuala adoptare de legislație similară în România. Și această tentativă de amendare a constituției a fost blocată.

În timp ce adoptarea unei interdicții explicite a căsătoriei între persoanele de același sex nu ar aduce nici o modificare legislației în vigoare sau practicii, adoptarea sa ar genera în schimb efecte negative în raport cu drepturile persoanelor LGBT, constituind în fapt o pedepsire a acestora. Proiectul introduce discriminarea în Constituție deoarece propune diferențierea și excluderea explicita a unei categorii din populație ca cetățeni de mâna a doua. Din punct de vedere juridic, inițiativa de revizuire a articolului 48 din Constituție ar duce la concentrarea discriminatorie asupra persoanelor LGBT si la suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, respectiv dreptul la viată intimă, privată și familială afirmat de articolul 26 și dreptul la viată de familie garantat de articolul 48 din Constituție. Utilizarea fondurilor publice pentru cheltuieli nejustificate de existența unor lacune legislative este un demers irațional. Mai bine de 50 de ani de aplicare în practică a Codului Familiei și, ulterior, ai Codului Civil au demonstrat că definiția stabilită prin lege pentru căsătorie este clară. În aceste condiții, organizarea unui referendum pentru a adaugă la textul Constituției este inutilă, neserioasă și frivolă.

În primul rând, nu o semna și recomandă-le cunoscuților să nu semneze listele pe care le adună preoții și alte persoane.

În al doilea rând, dacă observi că o autoritate publică îți constrânge accesul la anumite drepturi sau servicii în funcție de semnarea acestor liste, încearcă sa aduni dovezi în acest sens și anunță-ne. Dovezile înseamnă fotografii, documente, filmulețe. De exemplu, dacă primești o scrisoare de la primarul tău care își cere să semnezi o listă pentru interzicerea căsătoriei între persoanele de același sex, sunt foarte mari șanse ca scrisoarea să fie trimisă din bani publici care nu se folosesc pentru spitalul din localitate sau reparat gropi. Dacă mergi la Primărie și nu își poți lua o autorizație de construcție sau ajutorul pentru încălzire fără o semnătură pe aceste liste, semnătura ta este obținută prin coerciție. Pe noi ne găsești pe Facebook, pe email la [email protected] sau la telefon 021 252 56 20. Fiți vigilenți!

În al treilea rând, avem nevoie de oameni care să ducă vorba cât mai departe în comunitatea lor și să explice despre ce e cu adevărat vorba! Dacă vrei să faci parte din rețeaua noastră ca ambasador sau dacă vrei să își spui și tu povestea ca persoană LGBT, completează acest formular și vom lua legătura cu tine cât de curând!

În al patrulea rând, vino la PRIDE! Preconizăm că anul acesta va fi organizat la sfârșitul lunii mai. Toți cei care cred în egalitatea tuturor în fața legii sunt invitați alături de comunitatea LGBT. Doar împreună putem să arătăm că persoanele LGBT există, contează și au nevoie de recunoaștere – recunoașterea identității lor fără blamare și recunoașterea drepturilor de care au nevoie.

Experiența din alte țări arată că dezbaterile publice si legislația adoptată în scopul interzicerii exprese a căsătoriei între persoane de același sex au avut ca agendă reală homofobia și negarea drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBT (dreptul la liberă asociere, libertatea de exprimare, dreptul la viată intimă, familială și privată). Un exemplu elocvent este legislația adoptată în prezent în Nigeria.

În Europa și în lumea democrată, în care statul de drept este respectat, dezbaterea a luat în ultimii 20 de ani o cu totul altă direcție. Chiar vara trecută Curtea Europeană a Drepturilor Omului a indicat prin decizia Oliari că toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să asigure recunoașterea dreptului familiilor LGBT protecția lor legală, indiferent de forma pe care o ia aceasta – parteneriat sau căsătorie.

Vasta majoritate a țărilor din Uniunea Europeană recunosc fie căsătoria, fie pateneriatul civil, ca forme de protecție pentru familii formate din persoane de același sex. Familiile formate din persoane de același sex sunt recunoscute prin căsătorie în Suedia, Finlanda, Portugalia, Spania, Regatul Unit, Irlanda, Olanda, Danemarca, Franta, Luxemburg, Belgia. Ale două state care fac parte din Spațiul Economic European recunosc căsătoriile între persoane de același sex, anume Islanda și Norvegia. Nu putem uita nici momentul fundamental din vara lui 2015, când Curtea Constituțională Americană a decis că toți cetățenii, indiferent de orientare sexuală, se pot bucura de instituția căsătoriei.

În Uniunea Europeană există chiar și mai multe țări care au decis că parteneriatul civil este forma dezirabilă pentru recunoașterea și protecția familiilor formate din persoane de același sex. Acestea sunt: Suedia, Finlanda, Portugalia, Spania, Regatul Unit, Irlanda, Olanda, Danemarca, Franța, Luxemburg, Belgia, Slovenia, Austria, Germania, Croația, Malta, Ungaria, Estonia, Cehia și, din luna decembrie 2015, Grecia.

În schimb, doar 7 țări din UE interzic prin Constituție căsătoria între persoane de același sex. Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Croația și Slovacia. De remarcat este faptul că deși interzic căsătoria, Croația și Ungaria pun la dispoziția cuplurilor formate din persoane de același sex posibilitatea de a avea o familie recunoscută prin parteneriat, care produce drepturi civile patrimoniale similare căsătoriei. Prin reglementarea parteneriatului nu se reglementează sub nicio formă adopțiile.

Ca atare, România se află la o răscruce. Poate merge pe calea ex-sovietică, și să se alăture unor țări precum Ucraina, Belarus sau Rusia și să interzică orice formă de protecție a familiilor bazate pe cupluri formate din persoane de același sex. Sau poate ieși o dată pentru totdeauna din umbra Rusiei și recunoaște faptul că, indiferent de părerea bisericii, persoanele LGBT există și au dreptul la o viață de familie protejată în condiții de egalitate de lege.

Inițiatorii invocă drept motiv pentru restrângerea expresă a dreptului la  căsătorie și implicit la viață intimă, privată și familială, apărarea instituției  tradiționale a căsătoriei, a valorii spirituale a acesteia. Căsătoria constituie  o alegere personală de importantă fundamentală care implică devoțiune,  respect, dragoste, asumarea unor drepturi și obligații reciproce, o alegere  care nu ar trebui să li se refuze unor cupluri numai din cauza orientării lor  sexuale, în perpetuarea unor modele medievale de intervenție statală,  cum au fost interzicerea căsătoriei dintre credincioșii diferitelor religii sau  interzicerea căsătoriilor mixte interrasiale.

Libertatea religioasă este garantată constituțional așa cum este garantat  și dreptul la viață intimă, privată și familială. Limitele exercitării unui  drept țin însă de respectarea drepturilor celorlalți. Nimeni nu își poate  invoca propriile credințe și practici religioase pentru a îngrădi drepturile  altor persoane. Un cult religios nu poate fi obligat la încheierea sau  recunoașterea unei căsătorii între persoanele de același sex datorită  principiului autonomiei cultelor. Căsătoria civilă și căsătoria religioasă sunt  însă instituții complet diferite și nici un cult nu poate decide restrângerea  drepturilor unor persoane care nu aparțin cultului respectiv. De-a lungul  timpului, unele culte s-au opus divorțului, avortului, utilizării de  anticoncepționale care acum sunt legale. Invocarea unor prejudecăți,  tradiții sau norme religioase nu constituie o justificare întemeiată pentru  limitarea dreptului la căsătorie iar Constituția nu poate da caracter de lege  unor prejudecăți personale.

.

Atitudinile populației în ceea ce privește căsătoria sunt complexe, în  prezent neexistând nici un studiu științific în acest domeniu. Experiența  din alte state dovedește însă că atitudinea populației majoritare în raport  cu populația LGBT a evoluat în timp, pe măsură ce s-a ajuns la o corectă  informare a populației în ceea ce privește problematică LGBT. Testul unei  democrații constă în înțelegerea faptului că tratamentul aplicat de către  majoritate minorității nu poate determină restrângerea nejustificată a  unor drepturi și libertăți fundamentale.

Adoptarea amendamentului pentru modificarea Constituției în sensul  interzicerii exprese a căsătoriei între persoanele de același sex constituie  o formă nejustificată de concentrare asupra unui singur grup, respectiv  persoanele aparținând minorităților sexuale. Un astfel de amendament ar  putea fi interpretat că un mesaj venit din partea statului de încurajare a  homofobiei, de excludere explicită a unei părți din populație, iar dacă  autoritățile își asumă un astfel de mesaj care are că subtext diferențierea  și insinuarea unei așa-zise inferiorități a minorităților sexuale, grupurile  extremiste se pot simți încurajate în trecerea la pasul următor: violentă și  promovarea urii și a anulării demnității umane.

CONTACT US

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Sending

©2017 KLEO Template a premium and multipurpose theme from Seventh Queen

close

Log in with your credentials

Forgot your details?

Sari la bara de unelte